,,Haide odată,o să ne prindă !" am înghiţit în sec şi am început să alerg pe holurile pustii şi neiluminate,am ajuns la sfarşitul coridorului acum întrebarea este la stânga sau la dreapta ,,Stânga." aceasi voce familiară m-a îndrumat din nou acum rămâne de văzut dacă pe calea cea bună sau nu,am luat-o spre stânga si am inceput sa alerg in faţa mea fiind o usa mare alba din metal usor ruginită,mi-am continuat drumul până la ea,am pus mâna temătoare pe mâner împingând cu ultimul gram de putere rămas in corp. Asta e,nu pot sa cred dupa atâta timp am reuşit,în faţa mea se afla un drum peste care se pare că timpul şi-a pus amprenta,mi-am aruncat privirea curioasa in stânga mea o lumina slabă apropiindu-se de mine,am luat-o din loc apropiindu-ma de drum-pozitionandu-ma pe mijlocul acestuia. Acum am vazut cu adevărat ce era,maşina ce aducea ,,nebunii" în aceasta cladire ce-ţi macină sufletul şi te înebuneşte.Am fugit cât m-au ţinut picioarele,nu pot să mă întorc acolo,abia am reuşit să scap. Sam e undeva acolo şi cine ştie ce face,omul ăla e un maniac,trebuie să-l găsesc şi să-l fac sa plătească,am auzit o maşină apropiindu-se şi fără sa mă gândesc am sărit pe micul şanţ lipindu-ma de sol sperând sa nu fiu observată. Luminile farurilor au trecut de locul unde mă aflam ceea ce m-a făcut sa mă liniştesc considerabil,am aşteptam alte câteva minute mai apoi ridicându-mă şi continuându-mi drumul.Mă simt pierdută,nu ştiu această zonă ce mă fac acum ?
,,Haide scumpo,pe aici." in faţa mea a apărut o doamnă cu un păr negru ca smoala,ochii de un albastru deschis ce mă linişteau,mi-am coborăt privirea pentru a mă întâmpina un zâmbet larg larg şi cald.
,,Scuzaţi-mă dar cine sunteţi ?" frumoasa doamna a zâmbit uşor şi mi-a răspuns
,,Sunt îngerul tău pazitor." am început să râd fără să vreau,cred că îşi bate joc de mine,înger ? Măcar există aşa ceva ? Îngeri şi demoni mai târziu o să aud ca vorbesc cu o fantomă.
,,Cred că glumiţi,asta e o prostie. Îngerii sunt doar în poveştile de adormit copii precum sunt folosiţi şi demonii pentru ai speria.
,,Ia-mă de mână şi îţi voi demonstra." mi-a întins mană şi am privit-o îngândurată,ce am de pirdut ? Am luat-o de mâna şi următorul lucru pe care îl ştiu este că m-am trezit transpirată in aceaşi cameră infectă pe podeaua rece.
,,Nu se poate aşa ceva,nu,nu se poate." am simţit cum lacrimile mi se prelingeau pe obraji şi am privit micuţii picuri de apă lovind podeaua.
CITEȘTI
Do it for yourself
Teen FictionRefuz să cred că totul s-a terminat,asta nu poate fi adevărat,nu cred. Mă uit de jur împrejur dar tot ce puteam vedea erau doar nişte pereti albi ce îmi provocau o stare de anxietate. Locul ăsta nu e de mine,trebuie să ies de aici şi imediat ce o vo...