Nu devine niciodată ușor știi? Sufocată de sunete și lovită de opinii de cenușă,din partea părinților,a prietenilor,a profesorilor.Jumătate din ei vor devenii străini.
Și devine și mai greu când nu poți scoate nici măcar un afurisit de cuvânt și te duci afară inhalând în nebunia ta aerul rece pentru a-ți îngheța inima.Începi să plângi pentru că încă îți pasă.Îți pasă atât de mult încât începi să-i îndepărtezi pe toți în agonia ta.Pentru că nu știi cine ești,pentru că ești atât de speriată în legătură cu cine vei devenii,pentru că ești un copil de la care toată lumea are așteptări în rău.Pentru că ești un afurisit de adolescent,mut.
