Ilie era batran si sarac, dar isi gasea pasiunea in a tese goblenuri pentru muma-sa, care de altfel, era o ciuta, zatul unei harci ruginite de vreme.
Un ecou ciudat ce se respingea prin colturile camerei unde sedea babaciunea dadea impresia unei bile de bowling ce se certa cu manta.
- Ilie! Ia de mana-ti fizicul incoace si ajuta-ma sa-mi pun toate fesele pe scaunul ala. Ilie era dator babaciunii de data trecuta cand ii adusese apa in una din cutele formate din pielea ei.
- Acum mama, vin acum. Scaunul ce urma sa fie gazda unui fund, privea si zambea cu buzele linie la cei doi cum se chinuiau odios.
- Esti bun doar sa-ti intepi degetele, pui de incapabil. Singurul lucru' pe care tactu a fost in stare sa-l duca pana la capat in viata a fost erectia lui.
- De cate ori ti-am zis ca ne trebuie o parghie mama, de cate ori.
-Parghie? Daca voiam sa ma spanzur erai un fericit acum. Pune mana cum trebuie pe sunca aia si da-ti duhul aici cu mine, ca altfel, pula mancare si spalat vase. O sa vezi cum o sa fie si fara mine.
Toate manevrele erau in zadar, doar ca acum nu era o femeie la condus ci un barbat in toata firea cu mustata la gura.
Ilie si-ar fi dat si duhul, dar era singurul alibi care-l facea sa se excluda din a face ceva in viata. Ilie intotdeauna s-a bazat pe duhul din lampa ca-l va scoate din toate probleme lui si viata lui ar fi capatat o culoare fericita.
-Ilie o impinse pe baba pe scaun la fel cum ar fi impins-o pe scari. Baba sedea acum acum semi-multumita din cauza frigului.
Frigul era omniprezent prin odaile lor virgine pentru straini. Trecuse un deceniu de cand nu mai platise nimeni caldura si caloriferele erau mai mult pentru consolare. Te uitai la ele si-ti imaginai ca sunt calde.
Daca l-ai fi vazut vreodata pe Ilie pe strada nu ti-ai fi inchipuit niciodata meseria ce-l sprijinea. Avea niste palme mari, mult prea mari, disproportionate fata de celelalte parti ce-l alcatuiau, parea rupt dintr-un desen cu Mickey Mouse, n-am zis ca semana cu Mickey deoarece avea o fata de motan fad albicios.
Momentele in care se ducea la cumparaturi pareau intotdeauna un fiasco el fiind foarte neindemanatic. un grabaci, un tolomac. un incurca lume.
De fiecare data cand intindea mainile pentru a baga franzelele in sacosa aveai impresia ca ii ofera vanzatorului niste franzele pentru a le baga in sacosa. Da. Mainile lui semanau strident de mult cu niste franzele. O data a scapat o moneda pe tejgheaua magazinului. Si a indraznit sa mearga acasa intorcandu-se cu un magnet. Dar aceasta situatie ii dadea si mai mult in vileag prostia, moneda nemetal, refuza cu dinadins sa se cupleze de magnet, parca voia sa ramana singura toata viata. Ilie fiind baiat destept unse un sticker pe partea nelipicioasa cu niste lipici ca mai apoi sa-l lipeasca de mana lui. Degetul lui iti facea impresia ca e o tepusa de adunat hartii prin parc cand iti e lene sa te apleci.
Avea niste fixuri inovative. Ilie ar fi mancat inginerie pe paine, chiar ar fi brevetat un nou model de brevetare. Ar fi revolutionat orice tipar construit cu atata patos pana atunci, daca nu era baba aia sinistra cu care avea mereu ceva de impartit, defapt nici nu aveau ceva de impartit, asa erau de saraci, pana si discutiile erau sarace. Cateodata Ilie se ducea la vecini sa imprumute niste cuvinte pentru a le folosi in discutie. D'aia orice discutie cu baba parea pe jumatate castigata.
