Capitolul 1: Am un frate!?

760 36 2
                                    

Christine Pov. :

O noua adoptie.

O noua viata.

Un nou cosmar.

***

Am ajuns in noua mea casa. O casa mare, in stil clasic cu o gradina mare in spate. Arata destul de dragut, dar asta nu inseamna neaparat ca viata mea va devenii una mai roz.

Acum cateva zile am fost adoptata de o familie care mai au o fata de varsta mea. Sincer pare destul de fitoasa, iar parintii... se putea si mai bine.

M-au condus in camera mea unde m-au lasat sa despechetez. Am aranjat hainele frumos impachetate in dulap, iar chitara am asezat-o cu grija sub pat. Am iesit din camera plimbandu-ma in liniste pe holul lung admirand tablourile de pe perete. E ciudat. E liniste, poate prea liniste. Am o presimtire ca ceva rau are sa se intample, dar sper din tot sufletul sa ma insel...

*

Am avut dreptate. In scurt timp eu trebuia sa fac toata treaba in casa... sa gatesc, sa spal, sa calc... Ma simt ca Cenusareasa, doar ca eu nu voi ajunge niciodata la bal. Practic ei nu au adoptat un copil, ei au adoptat o sclava. Asta sunt pentru ei, un nimic. Daca refuzam sa fac aceste lucruri ma bateau sau nu imi mai dadeau de mancare. Insa, intr-o zi, m-au batut atat de tare incat am lesinat de durere...

*

Am deschis ochii usor vazand un baiat brunet cu ochii caprui care se uita ingrijorat la mine. Si-a deschis gura ca sa zica ceva, dar totul totul s-a facut din nou negru si nu am mai auzit sau simtit nimic.

Zayn Pov. :

Ma indrept spre spital pentru a imi face cateva analize inainte de turneul care avea loc peste cateva luni. Ajuns in parcarea spitalului m-am dat jos din masina si m-am indreptat spre intrarea principala.

In fata intrarii se afla o ambulanta de unde era scoasa pe o targa o fata plina de vanatai. M-am apropiat sa vad despre ce este vorba. M-am uitat catre ea, care incerca sa-si deschida ochii. S-a uitat la mine, dar cand am vrut sa o intreb cum se simte a cazut la loc intr-un somn adanc.

Am chemat repede ajutoare, iar acestia au dus-o direct in sala de operatie. Atat de grav sa fie...!?

*

Stateam in fata salonului in care sa afla acea fata asteptand sa vad in ce stare e. Nu stiu de ce, dar sunt foarte ingrijorat pentru ea. Simt o legatura specifica intre noi.

Doctorul a iesit afara din salon grabit.

Eu: - Domnule doctor, cum se simte?

Doctorul: - Pai... pierde foarte mult sange.

Eu: - Pot dona?

Doctorul: - Sigur! Haide sa vedem daca sunteti compatibili.

Am urmat doctorul pana intr-un salon in care se aflau mai multe aparate si dulapuri pline cu medicamente. M-am asezat pe un scaun, iar el mi-a extras o doza de sange cu ajutorul unui ac de unica folosinta, proaspat scos din ambalajul de plastic.

Dupa scurt timp au ajuns analizele unde am aflat ca suntem mai mult decat compatibili... suntem frati.

Stai! Ce!?

Christine. Pov. :

Am deschis ochii incet observand ca ma aflu intr-un salon. Cum am ajuns aici? Ma simt destul de slabita de parca nu am mancat de sapamani. Am privit salonul posomorat si trist. Pe scaunul din dreapta mea statea un baiat, acel baiat saten pe care il vazusem inainte ca totul sa devina negru. Na, ce cauta el aici?

El: - Cum te simti? Te mai doare ceva? Ai nevoie de ceva?? Ajuutoor!!

Eu: - Hei, calmeaza-te... sunt bine, doar putin ametita.

El: - Ah... ok. Scuze.

Eu: - Cine esti?

El: - Eu... sunt Zayn Malik ............fratele tau.

Eu: - Ce?? Asta e cea mai proasta gluma pe care am auzit-o!!

El: - Nu glumesc. Eu sunt fratele tau mai mare..

Eu: - ...

El: - Stai linistita, si eu am reactionat la fel.

Eu: - Dar..cum?

El: - Se pare ca amandoi am fost abandonati la nastere si am trait in familii diferite, iar cand am ajuns la spital si te-am vazut, am vrut sa iti donez sange si asa am aflat ca tu esti sora mea mai mica.

Eu: - Eu am un frate? Deci nu mai sunt singura? Adica, am o familie?

El: - Nu vei mai fi niciodata singura, de maine te vei muta cu mine in casa 1D.

Eu: - Serios? Esti sigur de asta? Adica m-ai cunoscut acum cateva ore! Si cum adica casa 1D!?

El: - Sunt foarte sigur. Poate nu te cunosc atat de bine, dar am de gand sa o fac, si nu mi-a trebuit mai mult de cateva minute ca sa imi dau seama ca vreau sa te am langa mine. Si legat de casa 1D, eu fac parte din trupa One Direction si noi toti locuim intr-o casa mare, poate prea mare, iar pe baieti ii vei intalnii maine.

Eu: - A da, am auzit de trupa asta si multumesc doar ca...

El: - Ce s-a intamplat?

Eu: - Eu am incredere in tine, ceea ce este cam ciudat pentru mine, doar ca imi este frica..

El: - Frica de ce?

Eu: - Ca o sa raman din nou singura si ca ma vei abandona cand imi vei afla trecutul la fel ca toata lumea.

El: - Nu fii prostuta! Sunt aici pentru tine, si legat de trecutul tau... voi astepta pana cand vei fi pregatita sa imi spui ce s-a intamplat.

Eu: - Multumesc mult, Zayn. Esti un frate si o persoana minunata.

El: - Nu ai pentru ce. Acum odihnestete. Maine dimineata vin sa te iau acasa, ok?

Eu: - Ok!

Ma sarutat pe frunte iesind apoi din salon urmand sa se intoarca abea maine. Inca sunt foarte confuza dupa toate cele intamplate. Eu chiar am un frate...

Hei lume!! Asta este prima mea carte. Sper sa va placa si scuze pentru unele greseli de scriere. Astept parerile voastre. :))

Kisses!! XOXO

Vote.

Comm.

Follow.

                                  #Mona#

My Happy Ending! ( 1D )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum