Toata ziua m-am gandit la ce ar trebui sa iti scriu. Astazi nu ti-am luat nimic. Nu pentru ca nu am putut, ci pentru ca ar dura prea mult pana ar ajunge la tine. Mi-as fi dorit sa iti cumpar si eu un buchet de flori sau alte cadouri. Sa te strang in brate si sa iti spun ca te iubesc.
Mi-ai spus astazi ''Draga mea, nu am nevoie de nimic, daca tu esti fericita si eu sunt fericita''. Fericirea, mama, nu am gasit-o, insa la magazin. O gasesc astazi cand incerc sa fac de mancare si iese mai sarata sau poate mai buna, dar niciodata ca a ta. O gasesc in dulapul meu ravasit despre care mereu imi spuneai ''Andaa! O sa cada hainele pe tine intr-o buna zi.'' O gasesc in lucrurile simple, marunte sau complicate pe care tu le faceai. Astept cu nerabdare sa te vad, si sa iti spun ca te iubesc, caci azi, 8 Martie pentru mine e o zi nesemnificativa. Nu am nevoie de o zi in care sa iti spun ''te iubesc mama''. Am nevoie de toate zilele din lume in care sa iti spun: Multumesc ca esti aici mama, te iubesc.
