Elenor, o aleasa

Sora cu moartea(epilog)

Timpul trecea iar eu stateam la mine in camera. Tata va pleca maine intr-o expeditie... Maine e sambata deci daca vreau por sa il insotesc deoarece maine nu am scoala -logic ca nu am-

Ma gandesc...si i-au o decizie deci pornesc spre biroul in care tata semneaza tot felul de harti... stiu... plictisitor dar cineva trebuie sa faca si treaba asta iar tata conducand formele de viata necunoscute umanitatii . Eu prefer sa le spun astfel celor in fata carora omenii ii fac besti. Nu inteleg de ce jicnesc pe cineva doar dupa aparente. Poate ca unii au o inima mai mare decat noi oamenii...

Ma optesc in fata usii apoi cicanesc usor si patrund in incapere dupa ce aud un <intra>.

Eu:Buna tata ... am luat o decizie si am spus ca o sa te insotesc...

Tata: Foarte bine, atunci pregatestete ca plecam la ora 6:00

Eu: atat de devreme...

Tata: da... nu vrem sa ne prinda Carlos si sa iti faca rau... apropo, noi mergem cu masini diferite ca sa fim siguri ca nu o sa isi dea seama....

Eu : bine, spun asta si il iau in brate apoi parasesc incaperea lasandul dinou cu capul afundat in zeci de teancuri de foi...

***
Ziua trecu iar dimineata isi facu aparitia. Ma ridicasem rapid in pat iar dupa un dus linistitor ma inbracasem si o zbughisem la masina. Nu aveam chef de mancat pt ca eram usor adormita...

M-am îmbrăcat repede si am plecat spre vehiculul care ma va purta pana la plictisitoarea aia de întrunire... Ca sa fac daca vreau sa merg pt tatăl meu...

Am zbughit-o pe ușă mașini si am plecat la drum.

Când am ieșit din orașul Darrow o bubuitura puternica ma făcut sa tresar. O armata întreaga in frunte cu un bărbat de vârstă mijlocie erau in dreapta mașinii mele si au spart geamul vu un glonț. Mu pot sa descriu frica ce m-a cuprins... Am început sa tremur ca o descreierata si m-am hotărât sa ies din mașină.

Dușmanul: draga Elebor, ți-am spus ca te vom ataca. Am avut răbdare deplina sa te las atata bucata fe vreme in viață dar vroiam sa pun totul bine la punct ca sa nu îmi faci vreo nemiluita si scapi cu viață din toată tărășenia asta

Elenor- fa ce brei dar nu vei învinge vreodată. Degeaba ai adus cu tine 30 de persoane ca eu nu ma dau bătută nici in ruptul capului!

Am început sa îmi folosesc puterile si sa ii lovesc pe toți insa chai atunci cineva a vrut sa îmi străpungă pielea cu o sagaeata. Am închis ochii dar impactul a întârziat sa apăra.

Am deschis ochi iar cea ce am văzut era terifiant...Alijah stătea in fata mea iar săgeată il nimeri direct in inima. Am început sa tip ca o nubuna ce sunt si sa plâng cu lacrimi de crocodil.

Am acumulat ata de multa nervozitate încât am început sa ma ridic deasupra de pământ. Ochii îmi erau roșii iar in jurul meu a început sa se formeze un uragan dezlănțuit.Am tras un strigat puternic in piept de ,, o sa plătiți pentru asta" iar imediat toți s-au evaporat . Halal dusmani mai sunt si ăștia, am gândit eu...

Mi-am întors chipul spre Alijah care cu o ultima suflare de viață mi-a spus un sincer si frumos<<te iubesc>> iar apoi ochii sai sau închis iar inima a încetat sa mai bata.

Cu lacrimi pe fata i-am luat trupul in mâini . O mana calda m-a atins pe spate. Era tata care acum venise. M-a luat in brațe si mi-a spus ca totul va fi bine.

Astfel timpul a trecut peste mine. Am îmbătrânit dar am rămas cu gândul la Alijah vare a murit pentru mine. Nu m-am mai îndrăgostit di nimeni si m-am refugiat dintr-o cabana părăsită in care mi-am dus traiul. In fiecare an duc flori la mormântul sau si in fiecare an plec spunând mai mult pentru mine << ne vom revedea iubire, îți promit>>.

Asta a gost povestea vieții mele. Bine, inca nu e gata dar ce am trăit pana acum aici a fost.

Sfarsit