Catrine Bloom

capitolul 3

Ma sperii, ma ridic și încep sa fug. El ma prinde de mana și îmi zice:
-Unde crezi ca pleci?
-Oriunde dar nu vreau sa stau aici!
-Știi bine că-mi ești prizonieri!
-Ce? Nu, nu sunt!
El ma strânge și mai tare de mana! Eu ma smucesc și zic:
-Dă-mi drumul, Alec!!
-Niciodată! Te iubesc...ești iubirea vieții mele! Nu o sa te las sa pleci!!
-Ce? Ce-ai zis?
-Ce ai auzit, frumoaso!
-Uite, Alec . Eu nu te iubesc pe tine ci pe fratele tău mai mic...
-Știu, si el te iubește, de aceea te țin prizonieră!

Am un plan:
Ma prefac ca vreau sa îl îmbrățișez. El se lasă. Îl amortizez iar el lesină. Ii iau cheile din buzunar și deschid ușa garajului.

Alerg pe străzile întortocheate ale Londrei. Nu știu unde merg, nu știu ce fac...

Sunt pe podul Londrei. E plin de oameni...Aici sigur nu o sa ma găsească! Alec chiar trăiește...Nu că mi-ar pasa dar... Îmi e atât de dor de Mike...(Mike find fratele mai mic al lui Alec)
Pierdută în gândurile mele, dau peste un băiat, el tot asa pierdut in ganduri ca și mine.
-Ma scuzați!, zic eu cu privirea în pământ.
-Scuze eu!, zice el și-mi ridica bărbia fixandu-mi privirea în a lui.
Simțeam cum mi se înmoaie picioarele...

-Catrine...!, zice el aproape fără voce.
-Mike!, zic și-mi arunc bratele în jurul lui, într-o îmbrățișare.
Toate privirile se ațintesc asupra noastră, dar ce-mi pasa!

Mike ma strânge cu putere la pieptul lui. Îmi da drumul și dintr-o data simt cum buzele ni se impreuneaza formând un sărut pasional, pe care nimeni inafara de el nu mi-l putea da!
-Te iubesc!, zic și ma lipesc de pieptul lui.
-Și eu te iubesc, Catrine!, zice și ma sărută cald pe frunte.

Va place ? Scuze ca le fac asa scurte dar nu am timp destul. Sper ca va place! Va pup!😚❤