Capitolul V

270 24 10
                                    

Joy inca isi continua drumul.Ud leoarca de la ploaia care "l-a gazduit" cu cateva ore in urma.

Simtea ca nu mai putea rezista.Simtea ca trebuie sa renunte la a mai cauta o familie, sau la a mai cauta putina mila, afectiune, iubire...

Aproape toata lumea il ura.Se vedea acest lucru dupa fetele trecatorilor care il priveau.Voia sa mearga acasa, voia sa mearga inapoi la fosta lui familie.El inca ii mai iubea.

Mereu cand facea pasi mici printre oameni, statea cu capul in jos.Era mereu trist.II era foame, sete, frig... nu se simtea bine deloc.Simtea ca il dureau toate oasele, tot.Nu gasea nici o bucata de carne sau chiar de paine pe strada pentru a se hrani.

Cainii il detestau, oamenii il detestau, celelalte pisici il detestau... toti il detestau.Era din cauza infatisarii lui.Taota lumea il credea urat deoarece nu avea in unele locuri blanita, aproape ca ii lipsea o ureche si coada era de mult pierduta.Totusi, el nu voia sa renunte.Credea ca va gasi pe cineva, pe cineva care sa-l alinte, sa-l iubeasca, sa-l ingrijeasca.

La un momentdat, in drumul lui, a intrat pe o alee plina de case.Una dintre ele i-a sarit in ochi.O recunostea.Dupa cateva clipe de reculegere si-a dat seama.Era fosta lui casa.Mersese pana la acea cladire.Usa nu era deschisa, dar poarta da.Intrase in curte.Acolo i se derulasera imagini prin fata ochilor.Cum se juca cu femeia, cum alerga cu barbatul, cum l-au dat afara din casa...

Joy se asezase pe presul murdar.Statu acolo ore in sir...

Dar usa nu se mai deschise...

~The end~

Povestea lui Joy [Cartea I ]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum