Viața mea se duce ca un fum
De țigară aprinsă ,
Dar de ce nu este stinsă
Cu bunătate
Și de ce este îmbibată cu
Atât de multă răutate
Nu pot sa dorm nici macar
O noapte din șapte
Dorm ca un om nebun
Cuprins de multă răutate
Nu vreau să mă uit în urmă
Deoarece bucăți din mine
Sunt furate de
Hingheri sufletului meu
Asta se întâmplă cam
Mai mereu cu bucăți
Din sufletul meu
Acestea sunt sfâșiate
În fiecare noapte
Și în fiecare noapte
Aud numai șoapte
Ce mă țin departe
De acele zâmbete arse
