Mi.am facut ceaiul si m.am pus pe canapea. Nu aveam ce face iar posturile TV erau asa de plictisitoare...dar mi.am gasit de lucru pana la urma deoarece gandul meu era numai la el. Off...De ce?!
Ca sa imi mai iau gandul si de la altceva in afara de misteriosul COLEG m.am gandit cu ce sa ma imbrac maine. m.am gandit la o pereche de jeans si un hanorac alb...
Imediat mi.a zburat gandul la ce spusese fratele meu. okay. bine. gata. stop joc. maine merg naturala. nu fond de ten pe pistrui...parul lasat liber.. pentru ca da. de ce sa nu stie toti cum sunt eu de fapt? prima data ma gandeam la faptul ca nu trebuie sa ma schimb pentru nimeni si nimic. ca daca eu sunt fericita asa...de ce mi.ar pasa de restul? si e adevarat. dar oare eram cu adevarat fericita? asa...sa nu ma ingrijesc? sa nu ies eu la iveala? sa ma ascund in propria.mi masca? sa ma batjicoreasca lumea? gata, boss. game over Sam.
Era 16:42 iar eu nu aveam teme si ma plictiseam de moarte. mi.as fi dorit sa vorbesc cu Colegul cu C mare...pentru ca nu era plictisitor..si pentru ca imi dadea acei fluturasi in stomac...si pentru ca voiam sa ii pun intrebari..si pentru ca voiam sa imi dea raspunsuri...si pentru ca ma topeam la auzul vocii lui....si pentru ca ma facea sa ma simt frumoasa...si pentru ca sunt atat de fraiera deoarece il stiu doar de cateva zile si habar n.am de ce is asa obsedata de el...dar da. imi doream sa vorbesc cu el.
cum ar fi sa.i cer numarul? nu...ar fi prea bizar.
sau...de ce ma tot conduce?
si de ce nu vrea sa.mi spuna numele lui? face atata pe misteriosul...
