" O rană deschisă , dar bandajată greșit , nu se va videca niciodată .
Asta simt mereu când dau voie persoanelor greșite să îmi deschidă din nou rănile . Durere . Suferință . Extazul momentului , fiorul dragostei care nu este altceva decât o minciună impusă inimi .
Cu toți știm bucuria , aceea stare minunată care îți dă speranțe .
Speranțe că vei putea iubi din nou .
Speranțe că persoana care ți-a încătuşat inima , va dispărea cu apariția altora .
Că îți vei putea recăpăta inima , sentimentele , vei fi din nou stăpân pe tine .
Dar , ajungem să ne mințim . Oricât am încerca , oricât ne-am chinui , stăpânul inimi rămâne acela care încă are cheia "
Îmi simt inima în gât , încheieturile sunt amorțite ca naiba , întregul corp este străbătut de junghiurii dureroase , gura este atât de uscată și lipsită de salivă încât mi-aș tăia un deget pentru puțină apă .
Simt cum se scurge din mine și ultima sfărâmă de viață , de vlagă . Întreg organismul începe să cedeze , incapabil să mai lupte cu acești monștri .
Începe să îmi fie din ce în ce mai frig , amețeliile sunt tot mai frecvente , creierul în lipsa oxigenului devine doar o legumă . Numai pot gândi coerent .
Moartea se apropie . Este atât de rece , de întunecată și fără milă .
Înghit pentru ultima dată în sec iar capul meu se înclină puternic în față . Nu îmi mai simt corpul , nu mă mai simt pe mine .
Simt doar răceala . Golul care se instalează în piept . Lacrimile care simt că sunt prezente dar nu am puterea să le dau drumul .
Dintr-o dată , totul se evaporă . Sunt singură în întuneric , nu simt nimic .
Singurul meu gând care nu s-a îndepărtat cu celelalte "Oare mă va salva înainte să mă adâncesc în moarte ?"
CITEȘTI
Iubire În Moscova
Romance" Îmi simt inima bătând mai tare ca niciodată , plămânii urlă după aer , genunchii îmi tremură , iar privirea mea rămâne fixată asupra persoanei din fața mea . Este aici . În aceeași încăpere cu mine , stă exact în fața mea afișând strălucitorul să...
