Cartea Hater-ului

Mama

Dar nu tot timpul

Doar atunci când e insuportabila!

Na, sall!

Ok, deci e luni, 5 jumate dimineața și efectiv nu știu ce sa fac.

Nu am dormit toată noaptea, și de pe la 3 m-am prins și eu ca nici nu o sa o fac, așa ca am decis sa stau pe telefon. Dar ce sa vezi, unde-i internetul? Nu-i internetul! Poate l-or ciordit și pe ăsta.

Știți voi cine.

Nenorociți.

Dar hai sa lăsăm asta,  eu sunt aici ca sa îmi vărs nervii în scris, și nu direct pe ființa care m-i a generat. 

Mama.

Nu e enervanta tot timpul; dar și când e, e des și catastrofal.

Ieri ce am fost la pizza cu niște prieteni și mi s-a descărcat telefonul, ca na, de ce sa îl pun eu la încărcat cât stau acasă lângă priza?

Și când am ajuns acasă a făcut ca toți dracii.

Mă suna pana și bff sa îmi zică ca o speriat-o mama în așa hal ca o început sa plângă de frica sa nu mi se fi întâmplat ceva.

Bravo, mama!

Dar nu e doar atât.  Faza e ca majoritatea părinților uita ca și ei au fost odată adolescenți, și ca și ele se uitat după băiatul ăla bun, sau și ei le făceau farse profesorilor.

Nu zic ca sunt lipsiți de motive de a ne arde una cu cureaua,  dar și ei s-au purtat la fel când erau de vârstă noastră.

Colegul la ziua căruia am fost ieri, la pizza are cea mai tare mama, pe bune, după pizza am mers la mall unei pe ei i-am lăsat la biliard și eu, singura fata, am mers cu ea sa ne învârtim prin magazine și am realizat ca e mai "cool" decât multe fete pe care le-am întâlnit. 

Mi-am și luat chiloti din dantela la recomandarea ei, de zici ca nici nu porti chiloti,  dar e alta poveste!

Ideea e ca dacă pleci undeva, nu poți fi liniștit ca te suna sa te verifice din 5 în 5 secunde, dacă stai acasă nu e bine ca ești leneș, și nu ieși și tu pe afară,  și dacă cumva calci strâmb,  pana și un centimetru mai la stânga de urma pe care ti-a lasat-o ea pe asfalt, special ca sa nu iti dea voie sa iti faci propria ta urma, e vai și amar!

Se cutremura pământul mai ceva ca atunci când Codrinel aleargă sa prindă autobuzul!

*no offense* sunt un lejionara,   ce naiba.

Și încă ceva- parcă știu tot!

"Mama, merg în parc cu niște colegi!"
"Bine!"
Și înainte sa ies pe usa vine, mă pupa ( și bineînțeles ca îmi lasa urme de ruj pe tătă fata) și zice "fetiță mea a crescut"

De parcă știa ca colegii mei vin pe naiba ca stau acasă ca sa învețe pentru testul la geogra, și numai eu merg pe mal ca sa mă văd cu "iubi".

Sau atunci când tu chiar te vezi cu colegii, dar ea crede ca te vezi cu cine știe ce băiat misterios și perfect,  genul de băiat din telenovelele la care se uita bunica-ta și cu care ar ieși și ma-ta dacă nu ar fii măritată cu tata-to.

Și cam atât. 

Nu uitați sa va luați doza de citit, ca aparent într-una din cărțile pe care le-am citit pe la ora 4 cred scria ca cititul te scapă de stres cu 65%, mai mult decât muzica sau plimbatul.

Sa ieșiți pe mal, voi leneșilor!

Și noi mai vorbim data viitoare când nu am somn, ca aparent am citit toate cărțile din biblioteca,  ca fără net nu pot găsi altele.

Ce as juca un clash.

Jucați clash?

Ar trebui.

E fain.

Joc și eu.

Sunt singura fata.

A foat interesant cu au reacționat colegii mei când au aflat ca sunt mai buna ca ei. Și ca joc de câteva săptămâni iar ei joaca de câteva luni.

Mai vorbim.

Pa.

Pa am zis.

Închide tu, ca mi lene.

Asta aude orice persoana care vorbește cu mine la telefon.

Hai pa!