Se uita la mine cu ochii aia..ochii aia tristi si goi..
-Mi.a fost dor de tine.
Abia am putut sa spun un "si mie" printre lacrimi si suspine. M.am uitat in ochii lui, mi.am sters lacrimile si am renuntat la teama.
-Si mie mi.a fost dor, tata. Dar tu ai renuntat. Si asta doare al dracului de tare.
-Stiu, dar te.am iubit mereu sa stii. Si niciodata nu am renuntat la tine.
-Dar pe mama? Nu ai mai iubit.o. La ea ai renuntat. Si la mine.
-Imi pare rau, regret.
-Nu se mai poate face nimic acum. A trecut timpul, s.au scurs milioane de clipe, mii de momente si sute de minute in care nu ai fost langa noi. Acum e mult prea tarziu. Nu te mai iert tata, nu mai pot. Te am iertat mereu. Dar nu mai pot.
-Crede.ma
-Daca ai stii tu, tata, daca ai stii ca nu mai cred, ca nu mai iubesc. Dar nu ai fost aici ca sa stii asta. Pentru asta nu te judec.
-Ce s.a intamplat fata mea, ce baiat te.a ranit?
-Nu mai conteaza tata. Tu m.ai ranit inaintea oricarui baiat. Si tot eu te.am dezamagit.
-De ce te porti asa. Rece..indiferenta.
-Asa ai fost si tu. Doare asa.i?
-Doare tata, doare.
-Mereu o sa doara.

Tata.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum