PIANUL

Capitolul 2.

Maia era in al 9 lea cer. Zambea si facea asta din toata inima. Ajunse acasa si de cum intră mama ei o si luase la intrebari. Si ce sa-i spuna? Ca s-a indragostit pentru prima oara? Nici gand!

-Draga mea,nu ai vorbit aproape deloc azi cu mine. Spune-mi cum a fost la prima ora de pian?
-Chiar asa draguto,cum a fost? Imi spune tatal meu
-A fost bine... Nu mi-ati zis ca profesorul e tanar. Dar e foarte talentat si inteligent. Sunt foarte multumita de el.
-Ne bucuram,sweetheart. Vrem ce este mai bun pentru tine,stii asta,nu?
-Da. Multumesc! Le spun si ma retrag in camera mea.

Locuiam intr-o casa mica in Rio de Jeneiro. Tatal meu a platit o avere pentru ca eu sa pot invata sa cant la pian. Casa e chiar pe plaja. Camera mea are vedere spre ocean. In seara asta decid sa ies afara fiindca numai ce incepea vara si afara era numai bine de citit o carte. Le spun parintilor ca ies apoi ma indrept spre ocean. Ma apropii si imi pun o păturica pe jos,imi bag castile in urechi si deschid cartea.

Trecusera deja vreo doua ore decand citeam asa ca am intrat in casa. Soneria se aude si mama fuge spre usa,in fata usii Cierra. Prietena mea din copilarie,imbracata intr-o pereche de pantaloni scurti si un tricou deaspura buricului. Deja stiam pentru ce venise.

In jumate de ora eram deja la vreo 3 kilometri de casa,la o petrecere. Cierra a adus ceva de baut asa ca ne leganam pe ritmul muzicii,cand ochii mei ii intalnesc pe ai lui. Aproape lesin de bucurie. Cierra se intoarce si cand il vede se preface ca nu mai are nimic in pahar si pleaca. El se apropie.