Alarma telefonului a sunat zgomotos,iar eu m-am ridicat somnoroasa din pat indreptandu-ma spre noptiera pentru a o opri.Era deja ora opt si jumatate iar eu aveam un caz de rezolvat.
Afara ploua cu galeata.Stropii mici si grei se pravaleau necontenit spre sol,intr-un ritm infernal. M-am indreptat spre baie,m-am spalat pe fata,mi-am prins parul intr-un coc lejer iar apoi am deschis sifonierul dezordonat pentru a-mi cauta cateva haine.M-am imbracat ca de obicei,cu blugii negri, o camasa albastra si geaca de piele,insigna si pistolul si am pornit spre sectie ,ignorand ca in fiecare dimineata micul dejun.
In ciuda vremii de afara, strazile orasului erau pline si mult mai multe persoane, decat as fi crezut eu,se incumetau sa dea piept cu ploaia cea rece.Nu stiu de ce inca ma mai mira acest fapt,eram in New York.
Sincer,in general imi plac zilele ploioase ,sau cel putin imi placeau inainte cand aveam timp sa analizez picaturile ce se loveau de geamul apartamentului meu din Londra,dar acum,cu ritmul alert pe care il am,pot spune ca am ajuns sa urasc zilele astea.Norocul meu era ca sectia 125,cea la care lucram,nu era chiar atat de departe de apartamentul meu,astfel incat nu am fost nevoita sa imi petrec prea mult timp printre stropii reci ce cadeau necontenit.
Se pare ca Liv era deja in birou,ca in fiecare dimineata,punandu-mi cafeaua pe masa.Numele ei e Olivia Chandler si este partenera mea,dar in acelasi timp si cea mai buna prietena pe care o am.
Liv:Buna dimineata si tie.
Audrey:Buna dimineata.
Liv:Stii la ce m-am gandit?
Audrey:Ceva nou in cazul Bannet?
Liv:Nu inca.Dar,revenind,stii ca se apropie ziua ta si m-am gandit sa iti cumpar o alarma.
Audrey:Multumesc,Liv.Acum sa incercam sa rezolvam cazul asta.Ai verificat telefonul lui Bannet?
Liv:Da.
Audrey:Ceva neobisnuit?
Liv:Da.In ultima luna a apelat de peste o suta de ori o persoana pe nume Thomas Ethan, treizeci si sapte de ani,Manhattan.Un cazier destul de lung: in 2005 a fost arestat pentru frauda si condamnat la cinci ani de inchisoare, in 2010 a fost acuzat din nou pentru omor calificat,insa a reusit sa scape de acuzatii iar apoi,in anii ce au urmat,a fost suspectat pentru uciderea a peste treizeci de persoane,insa fara dovezi nu s-a putut face nimic.
Audrey:Ok..i-ati verificat apartamentul?
Liv:Da..am gasit cateva dosare.Sunt la Ed,cauta informatii despre ne-ar putea ajuta.
Audrey:Liv,iti suna telefonul.
Liv:E Ed. Ai aflat ceva?
Ed:Audrey a venit?
Liv:Da.
Ed:Treceti cat mai repede pe la mine,trebuie sa va arat ceva.
Liv:Venim imediat.
Audrey:S-a intamplat ceva?
Liv:Ed vrea sa ne arate ceva.
Eduard Walker era un bun prieten de-al nostru,ce ne ajuta din cand in cand la cateva cazuri.Apartamentul sau era in centru, astfel fiind nevoite sa luam masina.Am condus in cat de repede am putut ,iar in 10 minute eram la Ed.
Ed:Fetelor,ati auzit vreodata termenii aceștia: ,,ADN de specii încrucișate ''?
Liv:Audrey,iti spune ceva?
Audrey:Nu..nu stiu despre ce e vorba.
Ed:Audrey,numele mamei tale era Christina?
Audrey:Da.Christina Walsh,de certain?
Ed:Se pare că mama ta era conducătorul acestei cercetări.
Audrey:Poftim?Da-mi sa văd.
M-am îndreptat spre biroul plin cu dosare al lui Ed, l-am luat pe cel din mana lui si am căutat repede cu ochii numele mamei,ce apărea impreuna cu semnatura sa in josul paginii:,,Director:Christina Walsh''.
Liv:Audrey,esti bine?
Audrey:Da,doar ma gândeam. Imi trebuie dosarul asta,mă duc să vorbesc cu tata.
Ed:Dar mai am nevoie de el.
Audrey:Il aduc inapoi imediat ce discut cu tata.
Am urcat repede in masina,am asezat dosarul pe scaunul din dreapta si am pornit spre apartamentul tatălui meu,nu inainte de a-mi lua telefonul pentru a verifica daca este acasa.
Audrey:Alo,ce faci tata?
Tata:Bine,draga.Pregatesc pranzul impreuna cu Lucy (sora mea).S-a intamplat ceva?
Audrey:Trebuie sa vorbim.Ajung in 20 de minute.
Tata:Bine,atunci te asteptam.
In aproximativ douazeci de minte eram in fata usii,inauntrul meu simţind o oarecare nerabdatoare inconjurata furie.
Tata:Intra ,Audrey.Stai jos,te rog.S-a intamplat ceva,pareai cam furioasa la telefon.
Audrey:Cred ca dintre noi doi,tu esti in măsură să imi spui ce s-a intamplat,tata,i-am spus eu aproape tipand,intinzandu-i dosarul.
#Buna dragilor.Sper din tot sufletul să vă placa primul meu capitol.Promit ca următorul să fie mai amplu si mult mai palpitant.Voi adauga un strop de acţiune si voi introduce un nou personaj.Pe data viitoare,byee.♥♥♥ #
