Sexy Liar : Here I come

Prolog

       

                                                                             Prolog

Inima imi pompeaza nebuneste in piept. Picioarele mele preluau controlul si nu mai faceau contact cu comenzile creierului. Trebuia sa fug , trebuia sa fug departe de monstrul din spatele meu. Stiam ca e pe urmele mele, stiam ca ma va gasi dar trebuia sa continui sa fug pana in momentul in care voi ajunge suficient de departe de locul asta. Fata imi era inghetata , gatul imi era uscat si deja nu imi mai simteam picioarele, aveam nevoie de un moment de odihna. Am icnit de durere cand picioarele mele s-au oprit brusc in mijlocul pustietatii. Peste tot in jurul meu erau doar copaci batrani ce acum pareau adevarati monstri cu gheare ascutite gata sa te insface. Mi-am lasat corpul sa cada la pamant pe covorul uscat de frunze. Am inchis ochii incercand sa imi reglez respiratia alerta, dar imediat panica mi-a repatruns in vene cand in spatele meu , la cativa metri am auzit un fosnet. M-am ridicat brusc in sezut si m-am intors cu miscari milimetrice incercand sa vad prin intuneric sursa zgomotului. Mi-am mijit ochii incercand sa vad mai bine dar nu era nimic acolo , doar intuneric.. Adevarata groaza a reaparut cand mi-am reintors privirea spre locul initial. Era acolo, si ma privea ca pe o prada gata sa fie devorata. Am expirat stupefiata incercand sa imi controlez lacrimile ce deja se formasera la colturile ochilor mei. Felul in care ma privea acum , ochii aceia de jad si plini de caldura de care ma indragostisem candva , ma priveau acum rece. Nu puteam citi nici o expresie pe fata lui , statea doar acolo si ma privea. Mi-am strans pumnii cand pe chipul lui a aparut un zambet sadic ce ma speria pana in maduva oaselor. Asta nu era barbatul de care m-am indragostit, acesta era un monstru ce ma voia moarta. Cand in sfarsit a vorbit , vocea lui mi-a trimis fiori de spaima pe sira spinarii.

"Ia te uita. Micuta Alexis credea ca e destul de inteligenta incat sa-mi scape?" a intrebat in batjocura. Am inghitit in sec simtind cum alte lacrimi isi fac aparitia. Mi-am strans ochii cand a inceput sa rada isteric. Mi-a prins cu putere bratul ridicandu-ma de la sol. M-am smucit in bratele lui incercand sa scap dar nici o sansa. Era mult mai mare si puternic decat mine. Eram ca o jucarie in bratele lui. Putea sa ma strice si sa ma arunce intr-o secunda. Stransoarea lui imi oprea circulatia sangelui. Am icnit de durere si parea sa-si fi dat si el seama ca ma ranea. Desi stiam ca nu ajuta cu nimic , am incercat din nou sa scap din bratele lui dar se pare ca asta l-a enervat pentru ca in urmatoarea secunda am simtit cum obrazul ma ustura ingrozitor si capul meu era intors la 90 de grade. Am dat frau altor randuri de lacrimi si mi-am intors fata spre el.

"De ce..De ce faci asta?" e tot ce am putut spune in momentul acela. Desi a fost mai mult o soapta, am fost surprinsa de expresia pe care tocmai o afisa chipul sau. Era uimire? Sau doar asta voia sa cred. Stiu cat de bine isi poate mima un nebun expresiile faciale,iar el se pare ca era unul. A ras din nou si urmatoarele cuvinte m-au derutat si speriat de-a dreptul.

"Pentru ca o meriti."