Era o toamnă rece, frunzele cădeau ușor... Mă întorceam de la petrecerea iubitului meu, ce căutam cu el acolo ? hm,mă distram probabil dar deși eram beată,nu m-am culcat cu el. Vorbele lui îmi mâzgâleau mintea "nu ești bună de nimic".Se certase cu mine doar pentru că nu vroiam să am relații sexuale cu el . E băiatul popular din școală,la ce mă gândeam ? Că va fi prințul meu pe cal alb ? Sunt așa proastă , trebuia sa-mi dau seama că vroia doar să mă folosească,la fel cum face cu toate ..
Numele meu e Annabell, am 15 ani și sunt un mic șoarece de bibliotecă . Vă imaginați o fată urâtă cu ochelari,nu-i așa ? Ei bine eu nu sunt genul ăla,mă îmbrac bine,sunt frumoasă și învăț bine, cu toate astea nu am prieteni, știam eu că era prea frumos ca un tip ca Josh să mă iubească .Viața mea se învârte în jurul internetului, prietenii mei sunt acolo ,nu aici . Mama și tata sunt afaceriști , le pasă de mine,mă iubesc,chiar dacă îi văd o dată la o lună .
Mă plimbam pe strazile pustii admirand peisajul ce-ti tai rasuflarea, lacrimile îmi curgeau una după alta pe obrajii roșii. "O să fiu bine", asta mi-am promis, dar inima mea nu este in total de acord cu mine. Am cotit la dreapta pe o straduta intunecată, gandurile imi erau pline de vorbelele lui murdare. Nu am sa ma las batuta de el! Intr-o zi voi fii mult mai buna ca ele! Iti promit, ma auzi?! Mi-am strans pumni la piept incurajandu-ma.
Auzind un foșnet în spate, din instinct m-am intors observand o talie mare, neagră, avea gluca asezata peste chip incat doar ochii i se vedeau. Atat de strălucitori, ai putea spune ca sunt doua stele.
Am început să merg mai repede, oprindu-ma la o bancă, el dispăruse. Am rasuflat usurata, linistindu-ma, mi-am reluat drumul spre casa evitand strazile intunecate. Acum nu ma mai grabeam, continuam sa merg lejer de parca nu eram urmarita, dupa o perioadă m-am uitat inapoi, iar el era acolo, ochii strălucitori parca mă priveau cu lăcomie. Mergând imi scot telefonul din buzunar și singurul număr văzut a fost cel al lui Josh. Am încercat să-l sun, dar nu mi-a răspuns el, ci o fată.
Scumpa, Joshy are treabă. Și închise.
***
Nu îi mai păsa de persoana din spatele ei, pamantul ii fugea de sub picioare, dar reusise sa se apropie de o banca, asezandu-se își dădu frâu lacrimilor. Durerea din piept era apasatoare si lacrimile aveau un gust amar. Isi sterse lacrimile cu podul palmelor si se ridica uitându-se în stânga si dreapta, dar nu văzu pe nimeni. Oftase, lovindu-se mental, din cauza iesiri de mai devreme. Este o femeie, nu trebuie sa planga pentru orice tip ce-i lasa un gust amar. Se ridica cu greu si isi continua drumul, lasand vantul sa-i usuce urmele lacrimilor. -Blestemat fii tu om ciudat care m-ai făcut să-l sun pe Josh !!!- își spuse ,dar nu apucă nici să respire că o mână mare îi acoperi gura și o prinse în brațe . Anna putea simți un fior rece pe șira spinării produs de respirația caldă produsă de ciudatul care o ținea strâns în legătoare pe gâtul ei . Acesta începu să o sărute pe găt,apoi pe ureche . Era rămase șocată,doar stătea acolo ca o scândură , nu se putea mișca,nu putea să țipe după ajutor , doar respira precipitat .
Mâna liberă a atacatorului îi zbură în bluza fetei, pipăind-o. Ea incepuse sa plângă și îi șopti printre suspine:
-L-L-Lasă-mă, t-te rog... Iti promit ca am sa tac din gura, doar lasa-ma sa plec...
El doar se uită la ea cu un rânjet și își dăduse gluga jos, nu era nicidecum urât,ba din contra era foarte frumos . Avea părul șaten , ridicat în sus cu niște șuvițe blonde, ochii lui erau de un verde deschis, iar buzele,doamne,erau așa de roșii , și ciudat i se părea că îl cunoaște . Oh,era Alexander ,nu se putea. Annabell îl văzuse când bibliotecara o trimise să ducă ceva îi podul școlii ,stătea acolo și citea ,dar nu era ca acum ,îi vorbise și era calm și drăguț .
O intoarse cu fata la el, dandu-i ochelari jos lasand la vedere albastrul pur al ochilor, Parul ii cadea alene pe umeri si intra in armonie prfecta cu chipul ei, nasul mic si buzele usor conturate . Îi luă bărbia în măna stângă, pentru că cu cea dreaptă o ținea strâns lângă el de spate.
-Oh,Annabell,de când aștept asta .
Buzele lui se apropie de ea și o sarută franțuzește, apoi pe gât și puțin mai jos spre decolteul tricoului roz.
După ce mă sărută încă o dată pe buze ,îl văd cum scoase ceva alb din buzunar și mi-l puse la gură ,totul era în ceața iar picioarele mele mă lăsau , neputând să mai stau în picioare cad în brațele sale puternice și mi se taie firul
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Asta e prima pea poveste publicată pe wattpad,sunt super-extra-mega-hiper fericită, spuneti-mi cum vi se pare,vă rog xD
