Privesc trista poarta cafenelei.
E toamna.
E destul de frig.
El nu a mai venit de o saptamana.
Pierd orice speranta.
Intru pe poarta.
Sunt surprisa sa vad cainele alb ca spuma laptelui.
Si apare si aburul.
Aburul scos de nemuriotul ceai negru.
CITEȘTI
Ceasca de ceai negru
Short StoryTotul e simplu in lumea lui. Ea priveste si scrie. Pune intrebari pe care nu le intelege nici ea. Oare va primi raspunsuri? Va deveni din privitor protagonist?
