Capitolul 2

9 0 0
                                    

Nu s-au schimbat prea multe de atunci,hoinaresc in continuare pe diferite siteuri de socializare,printre care si Omegle,era deja aproape 2 dimineata,era satula de toti labagiu in cautare de ceva fata disponibila pentru sexting,mi-am zis ca mai incerc o data si apoi ies.
-"Pe langa plopii fara sot,adesea am trecut,ma cunosteau vecinii toti,tu nu m-ai cunoscut"
O waw,Eminescu,in sfarsit o persoana cu care pot vorbi,gandi eu entuziasmata.
-"La geamul tau ce stralucea,privi atat de des,o lume toata-ntelegea,tu nu m-ai inteles",am continuat eu.
-Oh,buna dimineata ,in sfarsit cineva cu putina cultura pe aici! :)
-Buna dimineata,sunt si eu la fel de surprinsa ca si tine... :)
...
Si asa a inceput totul,nu mai simtisem de atat de mult timp acel sentiment,acea bataie accelerata a inimii.Intre timp am aflat ca-l cheama Bogdan, e din Iasi are 23 de ani,par blond si ochii negri.Am continuat discutia pana la 6 dimineata,i-am dat numarul meu ,apoi ne-am bagat la somn pentru cateva ore.Gasisem din nou o persoana cu care sa discut ore in sir fara oprire,fara sa ramanem vreodata fara subiecte de discutie,ne impartaseam unul altuia cunostiintele cinematografice,in muzica.Vanilla sky a ramas filmul nostru de suflet.
-"Ne vom reintalni intr-o alta viata,cand amandoi vom fi pisici" ,imi citeaza din film,dupa ce il terminam de vazut.N-am putut sa-i raspund decat cu un meow.
Cam asa ne petreceam zilele,ne uitam la cate un film,faceam cu randul intr-o seara propunea el,intr-o seara el,ne trimiteam melodii,ne povesteam viata,zambeam continuu,cand dintr-o data a incercat sa ma introduca intr-o discutie serioasa.
-Am ceva sa-ti marturisesc...
-Spune-mi
-Sunt un sociopat...
-O haide Bogdan, iti arde de glume,chiar ma speriasei...
-Nu glumesc,urasc lumea,oamenii,nici macar propii parinti nu i-am suportat,am fugit de tot,as omori fara tragere de inima pe oricine daca as sti ca nu ar trebui sa platesc in fata legii,sunt un om periculos,ar trebui sa-ti fie frica de mine,sa fugi de mine...Imi pare rau...
-Nu cred nimic din ce-mi spui,esti bland,dragut,te comporti mereu frumos,iti place cultura,poezia,muzica ,arta si tu imi spui ca ar trebui sa fug de tine?
-Nu sunt mereu constient de faptele mele,te-as putea rani oricand...
-Eu nu cred ca mi-ai face vreun rau vreodata...
-Mda...hai sa o lasam balta momentan,eu te-am avertizat,e alegerea ta...
Am continuat sa ne purtam normal,fara sa mai aducem vorba despre asta,bineinteles ca nu am crezut nimic,il cunosteam,imi povestise atatea despre el si tot ce puteam crede despre el e ca e un suflet mult prea sensibil intr-o lume mult prea rea.Imi place aceasta parte a mediului online,nu ai altceva de facut decat sa cunosti suflete,fara a mai fi preocupat de lucrurile fizice.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 08, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

SociopatUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum