Scary Black Band's

3. Intalnire?

             *Zoey's P.O.V.*

Stateam rezemata de perete fumand o tigara si incercand sa-mi scot din minte toate cele intamplate mai devreme. Ma simt asa slaba. Nici sa dau in ea nu pot si nu inteleg de ce! Nu inteleg nici de ce nu vrea sa ma asculte. Nu trebuie sa stea cu tipii aia. E prea adorabila si pura pentru ei!

-Deci. incepu Sia. Pari cam nervoasa. Ce s-a intamplat? 

-Ev e de vina. raspund si trag din tigara, indreptandu-mi toata atentia spre tipa cu par albastru din fata mea.

-Colega ta de camera? 

-Da, ea. Sau... nu stiu. Sta cu Jack si Finn si stii doar cum sunt ei!

-Ce fraiera! Tipii aia sunt de tot cacatul. 

-Exact! Si refuza sa ma asculte!

-Sa te asculte? Si de cand ma rog dai sfaturi oamenilor? 

-Pai... incep cu o oarecare ezitare. Prima data eram atat de nervoasa incat am vrut s-o lovesc dar n-am putut. Am ezitat. recunosc vinovata. 

-Zoey? Sa ezite? Asta clar e ceva nou. Si foarte dubios. 

-Stiu! Si nu stiu ce sa fac ca s-o opresc sa mai stea cu aia doi. 

-Adu-o la noi! Ii facem noi de petrecanie!

-Stai usor. Nu asa... incep insa ma intrerupe.

-Nu suntem chiar asa rai deci ai putea sa ne faci cunostinta si asa o sa stea cu noi, nu cu ei. Bum, gesticula ea. Problema rezolvata. termina ea si arunca tigara pe asfalt, strivind-o cu talpa bocancului stang. 

-Sia, sa stii ca nu esti proasta chiar deloc! spun uneori uimita de simplitatea cu care explica un plan mult mai complex. 

-Da' cine dracului a zis ca sunt proasta? rabufni ea indignata. 

-Nimeni, tocmai asta e faza. raspund si incepem amandoua sa radem. 

-Bun si cand o aduci? 

-In seara asta? 

-Mergem la bar? 

-Normal. Cred ca ar trebui sa plec. Am intarziat destul de mult la sport.

-Eu am chimie da' nu merg nici de ma bati cu lopata. 

-Oricum stau pe tusa da' nu vreau absenta. 

-Ne mai vedem. adauga ea, eu raspunzand cu un gest din mana ca apoi sa plecam fiecare la ora respectiva. 

            *Ev's P.O.V.*

Dupa ce am terminat orele m-am intors in campus. Imediat ce am intrat in camera am fost uimita sa o vad pe Zoey cum statea cu capul in jos, jucandu-se pe telefon. 

-Buna. mormai si imi las geanta pe patul meu. 

-Hei, vulpito! saluta grabita si se ridica din pat, aparand in cateva secunde in fata mea.

Incepe sa ma sperie...

-Ev, nu ai treaba in seara asta, nu? intreba ea plina de speranta.

-Pai... ma gandeam sa ma intalnesc cu niste prieteni.

-Care? intreba ea suspicioasa, intuind deja despre cine vorbesc. 

-Finn si Jack... mormai cu o oarecare ezitare raspunsul. 

Zoey ofta enervata apoi lovi peretele din spatele meu, crapandu-l putin. 

-Ev, te rog vin-o cu mine! Te rog mult! se milogi ea. La dracu, de cand n-am mai rugat pe cineva...

-Trebuie sa vorbesc si cu ei...

Imediat ce am rostit cele sase cuvinte Zoey mi-a luat mainile intr-ale ei si a afisat cea mai adorabila mutra cu putinta. Cu tot machiajul acela negru arata ca un raton. Adaugand si mutra afisata in prezent rezulta un pui de raton, creaturi pe care le ador. 

-O sa spun bine pentru ca arati ca un pui de raton, ceea ce e adorabil. Dar mai intai trebuie sa vorbesc cu ei. 

Imediat ce mi-a auzit raspunsul Zoey mai avea putin si sarea de fericire. Intre timp am iesit pe hol si l-am sunat pe Jake. 

-Hei, Jack. 

-Buna, Ev! Ce faci?

-Um... bine. Te-am sunat sa iti spun ca nu pot veni in seara asta. 

-Ce? De ce? intreba el putin dezamagit. 

-Pentru ca... um...

-Ev, ce s-a intamplat? intreba iar de data asta ingrijorat. 

-Stiu ca n-o sa-ti placa, dar Zoey a insistat sa merg cu ea undeva. 

-Unde? 

-Nu stiu!

-Ev, nu trebuie sa te duci. Ti-am povestit despre ea! Stii de ce e capabila!

-Da, dar...

-La ce numar stai? Vreau sa vin sa vorbesc cu Zoey. 

-Nu! strig involuntar. Adica, stai acolo. O sa fie bine. Nu pare chiar asa rea...

-Nu pare rea? Ev, ce-ai patit? Te-ai tampit sau mi se pare? 

-Serios Jack? De ce esti tot timpul impotriva ei? Chiar e de treaba cand nu e nervoasa!

-Si problema e ca are nervi tot timpul. 

-Ba nu!

-Crede-ma, am fost cu ea si stiu foarte bine cum e sa fii in Iad. La dracu, Iadul pare bordel pe langa statul cu Zoey. 

-Esti asa agasant uneori, ma jur!

-Scuze, Ev. Dar asta e adevarul, nu trebuie sa stai cu ea. 

-O sa fiu bine.

-I-ai zis macar ca iesi cu noi?

-Da, si a crapat peretele. Plus ca s-a rugat de mine o gramada. 

-S-a rugat? Adica a zis "te rog"?

-Da. 

-Ceva nu e bine. Ea nu se roaga de nimeni niciodata. Pune ceva la cale... Ev, te rog, nu te duce!

-Scuze, Jack, i-am promis. Vorbim mai tarziu, ok? 

-Bine, dar ai grija ce faci.

-Mhm... mormai apoi inchis. 

Imediat ce am intrat in camera Zoey s-a ridicat de pe pat. 

-Deci? 

-Da, vin cu tine. 

-Iei!

-Da, iei... mormai pe un ton oarecum monoton.

-Ce s-a intamplat? intreaba Zoey.

-Nimic!

-Serios, spune-mi ce ai.

-Jack mi-a spus multe despre tine si...

-Si ti-e frica de mine? Serios? intreaba ea. 

Am ramas tacuta, nestiind ce sa-i raspund

-Da' parca erai cu gura mare! zice ea pe un ton amuzat. Unde e glasul ala revoltat pe care l-am auzit cand te-am intalnit prima oara? intreba ea lucru ce m-a facut sa zambesc. Asa, nu sta bosumflata ca nu-ti sta bine. Ala e stilul meu!

-Dar te vad mai mereu zambind. 

-Shh, asta e secret. Acu' mergi sa te pregatesti. Imediat plecam!