II. Ei

20 3 25
                                    

Perspectiva Karolinei

Eu:Maria,esti prea visatoare. Nu renunț la buclele mele nici moartă.
Maria:*pufneste* pai normal. *isi da ochii peste cap* ele iti fac corpul si mai sexi fata de cum e deja.
Eu:*rosind *Maria..ne aude lumea

Nu era chiar cel mai decent loc pentru asemenea discutii, o cafenea: Starbucks. Locul unde ne petrecem mereu timpul.

Maria:Desi,ti-ai putea face macar niste suvite.

Pufnesc,iritată de dorinta celei mai bune prietene de a ma face mai putin sexi. Geloasa? Nu,nu e geloasa.

Eu:Maria,asta sunt eu si n-ai ce-mi face..acum spune-mi : mai mergi cu mine sa am grija de varul meu,te rog?
Maria:Sigur.

Iesim din cafenea si ne îndreptăm spre parc unde trebuia sa le intalnim cu matusa mea. Vorbim cateva minute si mi-l da pe Nicholas ,baiatelul ei in varsta de 6 ani.
Ii suna telefonul Mariei,iar eu incerc sa nu par iritata si pufnesc involuntar.

Eu:Haide Nicholas. Sa mergem sa te dau in leagan cat timp Maria vorbeste la telefon. 

Ultimele 4 cuvinte le-am spus apasat in speranța ca de data asta nu mai pleaca iar la iubitul ala al ei. 'Yuck..toti băieții sunt la fel. Forme si atat. A doua zi nici nu stiu cum te cheama.'
Il urc pe Nicholas cu grija in leagan si incep sa împing leaganul. Din fata noastra se aud niste voci bărbătești si observ 2 barbati care stau pe canapea si vorbesc. Imi iau privirea de la ei cand imi vibreaza telefonul.

Maria:Scuze ca a trebuit sa plec. Alex voia sa ma vada urgent.

De ce nu ma mai mira?=)) ii raspund la mesaj spunandu-i ca nu e nicio problema si incerc a ma axa mai mult pe Nico.

Eu:Ia zi Nico. Cum te cheama?
Nico:Nicholas.
Eu:Cum o cheamă pe verisoara ta?
Nico:Karolina.
Eu:Cati ani ai?
Nico:Sase*spune accentuând al doilea 's'  in loc de 'ş'*
Eu:Bravo.  Ce dragut.

Ii mai pun niste intrebari si incep sa rad. Micuțul imi urmeaza gestul, razand si el.
Dupa ce imi scutur capul,deoarece imi intrau buclele in gura,oberv ca unul dintre acei bărbați se uita la mine asa frumos.  Ce ochi verzi are. Imi intorc repede privirea si ma rusinez. Dupa cateva secunde imi intorc iarasi privirea iar acei ochi verzi erau tot axati pe mine. Imi intorc iar privirea catre Nico si de data asta spre el ramane. Mai radem si glumim pana decidem a merge la mine acasa .

La Karolina acasa

Maria: Esti nebuna. Uita-l. Doar acum l-ai vazut . Prima si ultima data.
Eu:Nu prea cred..ceva imi spune ca nu a fost pentru ultima data..
Maria:*face palm* esti nebuna. Stai,unde e Nico?
Eu:A,matusa mea a  terminat mai devreme cumpărăturile si a venit sa-l ia.
Maria:Asa,deci,e vineri seara,stii ce înseamnă asta,nu?
Eu:Ma duc sa ma imbrac..*pufnesc*

Perspectiva lui Dominic

Eu:Vlad,iti zic sincer:ochii aia,parul,zambetul nu le vreau doar pentru o noapte. Sincer. Le doresc pentru toata viata. Dar n-o s-o mai  vad..asa-i?
Vlad:Stii cum uiti de ea ? Club 😄 si de data asta,eu conduc tu te imbeti,e bine asa?
Eu:S-a facut. Desi o sa fie in zadar..

Ma imbrac si pornim spre clubul tatei. De ce tata are un club? Tocmai pentru monente de genul asta.

Vlad:Am vorbit cu Alex si o sa vina si cu iubita lui si prietena acesteia,Karolina parca. E bine asa? Poate cu Karolina uiti si tu de blonda aia..
Eu:*pufnesc* totul o sa fie in zadar. Crede-ma.

Ajungem la destinatie si ies din masina lui Vlad indreptandu-ma catre usa clubului. Ne asezam la o masa si il asteptam pe Alex cu fetele.
Pe usa intra acei ochi albastri. Acei carlionti. Acel zambet. Culmea ciudatenilor e ca ea este urmata de Maria si Alex. Ea e Karolina?
Se aseaza toti trei la masa,Karolina butonandu-si telefonul.  Ea cred ca avea cea mai decenta tinuta pentru club,mai ales intr-o vineri seara. O rochie alba, simpla, o vesta maro din piele întoarsă si ghetute maro. Machiajul era unul la fel de decent: ruj grena,rimel si un eyeliner cu o coada perfecta. Carliontii ei si ochii albastri fac toata tinuta. E o bomboana fata asta,jur.

CunoscuțiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum