Pedepseste-te singura!

1. Descarcare

Ai simtit vrodata ca e totul atat de ruinat in jurul tau incat singurul lucru pe care il mai poti face e sa fugi? Ai simtit vrodata cum intr-o fractine de secunda toata viata ta si-a pierdut sensul?Cum totul cade si ramane doar durere,o durere enorma care te imbolnaveste cu trecerea timpului tot mai mult,care te face sa devii monstrul de care toti se referesc,de care spun ca "ai ochii afurisitului de tactu si zambetul aproape dement al maicatii" , cuvinte care iti intra in carne si care te mananca cate putin in fiecare zi. Ai simtit ce e aia sa fii un esec? Sa stii toata viata ca daca tu nu te nasteai un neam intreg ar fi fost fericit?Sa mergi cu vina pana-n mormant ca parintii tai sunt distrusi doar din cauza ta? Sa fii maltratata in copilarie doar ca n-ai talentul artistic al mamei tale? Sa-ti muste cainii degetele ca ti-ai gresit notele la pian? Sa fi non stop chinuita,batuta si injurata de oameni care te adopta ca sa ce?Sa faca ce-au facut si restul?

NU. Habar n-ai. Dar nu-i nimic.Ce nu te omoara te face mai puternic.Asta am invatat in atatia ani de chin neintrerupt,am invatat sa fiu un om atat de puternic incat sa nu ma mai doboare nimic,sa fiu plina de ura si de dorinta de razbunare, sa dau inapoi fiecare picatura de durere care la randul lor mi-a fost data.De ani intregi astept momentul in care ma voi intoarce si ma voi descarca exact cum au facut-o si ei . Si momentul ... a venit. 

Eu sunt Claire si sunt om.Un om care a obosit sa auda la fiecare colt de strada de povestiile siropoase ale cuplurilor de naivi care habar n-au ce e viata, un om care a vazut mai multe la viata ei decat generatii de politisti,un om care este acum fara frica,puternic si incrwzator in fortele lui.Un om care stie ca dreptatea adevarata ti-o faci singur.

Auzeam de multe ori povestile babelor care cumparau de la magazinul de unde locuiam cand eram mica despre Dumnezeu,despre credinta,despre lege si viata frumoasa pe care tot o duc.Voiam sa ma satisfac si trecand zilele trecute pe acolo vazand aceelasi mimoze ca acum un deceniu doar ca mai proaste si cu basmele inflorite pe an ce trece,m-am apropiat de ele strngand din dinti si cu nervi la pamant gata sa ma descarc.

- Batranetea vi s-a urcat la cap sau e doar efectul intarziat?Dumnezeu?Dumnezeu nu exista.Unde era Dumnezeul vostru atunci cand eram chinuita si batjocorita ani la rand doar pentru simplul fapt ca m-am nascut?Unde eram cand vedea toata lumea ca nu mai am putin si mor in casa aia si nici macar un singur om nu a miscat un deget?Legea si justitia voastra,hm? Aia pentru care va dati peste cap sa fiti femei cinstite.Nu le pasa. Vor salariul si uita de tine,aveti atatia amar de ani si inca mai credeti in povesti cu pesti,dreptatea e doar in mana ta,tu iti creezi viata nu basmele voastre de doi lei.Carati-va mai repede,ati obosit tot cartierul cu bazaconile voastre.

Nu le-am mai vazut de atunci.Vezi ce ziceam?Sigura pe tine si cruda cu tot ce te inconjoara,exact cum te invata viata sa fii.  Am retinut un lucru foarte important din cei 20 de ani ai mei:

Viata e cel mai bun profesor.

Banuiesti ca te intrebi de ce caracterul asta prost si infect, nu ? Pai,totul a inceput cand asa zisa " mama " a facut greseala viata ei la o petrecere neinvitata evident cu un necunoscut.Fara sa-si dea seama 4 luni era deja mult prea riscant avortul, a cautat individul si nu ia picat bine sa auda ca va avea un copil cu o persoana care in urma " contactului " vor fi legati pe viata. Ei bine,regulile jocului au fost in felul urmator: o facem,ne distram,o dam. Si asta au si facut,la 10 ani am plecat din casa care aparent era a lui plina de sange si maltratata pe viata la un orfelinat.De ce?Pentru ca urma sa le vina un copil dorit.Acolo am stat pana cand o asistenta i s-a facut mila si ma adoptat,a durat o saptamana pana cand a observat ca-i place abuzul pe minori si sa zicem ca a fost o experienta frumoasa pana-ntr-o noapte cand am fugit si dusa am fost.Aveam 13 ani,un mos ma lasat sa stau in garajul lui unde faceam schite de masini pentru depozitul sau,pe o schita imi asigura o masa pe zi si adapostul in garaj,adica pe un ciment plin de moloz.Si pot sa spun ca a fost primul om care a meritat sa-i spun asa,om. La 15 ani m-am angajat,stergeam pe jos si spalam vase dupa toti tampiti si in paralel mergeam si la scoala,facusem 2 ani intr-unul si asa am reusit sa ajung pana-n clasa a X-a. Acolo am cunoscut oameni si mi-am dat seama ce inseamna cuvantul asta,cu ajutorul lor la 17 ani deja aveam garsoniera mea,undeva la periferie si faceam tot posibilul sa duc o viata cat de cat normala.In prezent scopurile mele in viata sunt:sa termin facultatea de arta, sa fiu arhitect si in paralel sa-mi indeplinesc prostia de vis de vandut tablouri la taraba,chiar mi se pare o viata decenta in viziunea mea ,dar visul meu cel mai mare este sa ma razbun. Pe toti oameni care mi-au facut rau.

Acum sunt puternica,ambitioasa,rabdatoare si cu dorinte mari,bonus datorita lor mai stiu si bataile sangeroase si cuvintele dure care intre noi fie vorba sunt bune in unele situatii. Sunt mandra ca cel putin sunt respectata,dar voi fi si mai mandra cand ii voi stii pe toti in mormant iar eu cu toate idealurile implinite,pentru totdeauna.

Asta sunt eu si daca crezi ca am fost mult prea dura acum,gandeste-te ca n-ai vazut nimic.

 -Viata este o lupta cu sine.O lupta pe care ori o castigi ori te scufunzi intr-un moloz din care nimeni inafara de tine nu te mai scoate .

- Poftim? intreaba Adele putin confuza

- Scuza-ma, scriam ultima fraza in jurnal si mi se pare interesanta.Creatie proprie,iti place? raspund usor ironica.Adele e colega mea de garsoniera,aveam aceeasi varsta dar ea e studenta la drept.Imi place de ea,e o fire prietenoasa,dar mult prea visatoare pentru genul asta de meserie aleasa,parerea mea.

-Dinnou iti scrii "misiunea" ,Claire? Ia-o mai usor,cateodata in viata mai trebuie sa si ierti.

Cuvintele ei in momente proaste exact ca de obicei.

-Mhm normal,normal.Dex te rog.Insist sa continui dinnou usor ironica.

-Pentru?

-Definita cuvantului iertare.Zambesc subinteles.

Ea luandu-ma in serios ca de obicei chiar cauta un dex si lucrul asta ma amuza total.Asa mai face ea,crede ca poate schimba oameni niste vorbe spuse de babalacii ei de la tara,cum ziceam,naiva.Usor de prostit.

O las si imi continui gandurile,trairile si ... planurile .