A fost odata un taram. Un taram indepartat, uitat de lumea din afara... Un taram in care magia cuprindea aproape fiecare coltisor, cat de mic. Acest taram se numea Dimensiunea Omega. Acest taram miraculos a fost impartit in 5 taramuri diferite de catre triburile strabune care l-au colonizat. Aceste taramuri sunt Pyronion, Aquarion, Subterrion, Ventorion si Taramul Nimanui. In fiecare dintre taramuri, mai putin Taramul Nimanui, exista un element specific pe care unii cetateni il au. Pyronion are elementul de foc, Aquarion are elementul de apa, Subterrion are elementul de pamant iar Ventorion are elementul de aer. Nu toti cetatenii au elementul respectiv, spre exemplu in Ventorion unii oameni pot avea si elementul de foc, sau pot chiar sa nu aiba niciun element. In schimb, Taramul Nimanui este cel mai izolat dintre toate. El este in forma de cerc, fix in mijlocul Dimensiunii Omega. Acesta este inconjurat de ziduri groase de piatra dura pentru a-i proteja pe cetateni de magie si de creaturi fantastice. Cetatenii nascuti cu puteri in Taramul Nimanui sunt public executati sau unii chiar torturati si dupa omorati in chinuri groaznice. Lumii ii este frica de magie, dar nu mereu a fost asa. Inainte de stapanirea Maestrul Yen, cum isi zice el insusi, magia a existat la fel cum exista si in celelalte teritorii, dar din pacate, Maestrul Yen are o durata de viata foarte lunga deoarece se trage dintr-un neam de oameni antici, si mai are sa domneasca pe putin inca 300 de ani.Intr-o cocioaba prabadita din Taramul Nimanui, pe langa Piata cea Mare, locuieste un baiat de 15 ani pe nume Marcos. Oamenii spuj ca i-au murit parintii chiar cu doua zile dupa ce acesta s-a nascut, insa nu se stie exact ce s-a intamplat cu acestia. In Taramul Nimanui, familiile care au cel putin un minim de trai sunt obligati sa ia in custodie copiii orfani deoarece "statul nu vrea sa aiba in grija niciun orfan" acestea fiind vorbe ale nenorocitului de Meastru Yen. Marcos este un baiat inalt de fel, ochi albastri, par saten ciufulit. El nu are o garderoba prea complexa. Tot ce poarta este o vesta verde si prabadita peste un trico albastru, ca si ochii lui. Are niste pantaloni maro rupti cu buzunare largi si niste cizme prafuite. Sarmanul baiat era in grija celor mai nepotrivite persoane care ar putea avea grija de un copil - O baba zbarcita pe nume Margareta care de abia vrea sa ii dea de mancare si un mos pe nume Morgan, atat bolnav la cap incat era sa bata baiatul cand si-a facut patul deoarece credea ca ascunde mancare sub plapuma. O familie de toata jena.
In fine, intr-o dimineata ca oricare alta, Marcos se scula din pat, se imbracase in tinuta lui obisnuita si coborase pe scari catre bucatarie unde o gaseste pe babeta de Margareta cu paru-i gras, carliontat si negru ca noaptea prins intr-un coc, in timp ce bea o cafea si citind ultimul numar din ziarul NML.
- In sfarsit te-ai sculat, lenesule! Margareta ii reprosa lui Marcos in timp ce citea din ziar. Iar te-ai plimbat pana in zori, uite-te la tine! Ai pungi sub ochi pana in podea! spuse ea sorbind din cafea.
Marcos se uita la ea cu o privire vinovata falsa in timp ce isi aranja ochelarii pe ochi.
- Desigur ca nu... spuse Marcos cautandu-si ghiozdanul de drum pe langa frigider.
Baba Margareta mai lua o gura de cafea si se apuca dinou de palavragit.
- Doamne, ce baiat... ti se aude minciuna in glas. Margareta inchise ziarul si il arunca direct la cos. Al dracului de ziar, nicio noutate... tot ce scrie in el este despre neispravitul ala de Mos... striga ea nervoasa.
Marcos nu o baga in seama si isi gasi ghiozdanul. In el isi puse o sticla mare de apa si o carte buna. Fix cand sa isi puna cizmele in picioare, isi face si bosorogul de Morgan aparitia.
- Aoleu maica, dar ce-ai de urlii asa? M-ai sculat din somn, si ce bine mai dormeam.
Baba se aseaza furioasa pe scaunul de la masa din bucatarie sorbind din cana de cafea,
- Ia mai lasa-ma si tu, ca sunt satula de atatia mosi... cand tu cand nenorocitul de Yen prin ziare...
Marcos iesi pe usa cu ghiozdanul in spate pentru a nu fi nevoit sa auda mai multe vorbe aruncate-n vant din partea acelei familii. De 15 ani de cand locuiesc impreuna nu i-a vazut o singura data cand nu se certau. Baiatul pleca la drum pe o alee care ducea direct spre piata principala unde majoritatea lumii din Taramul Nimanui isi pierdea vremea si vindeau lucruri care mai de care. In fiecare dimineata pe la ora 9:30, Marcos trece pe la fieraria unui domn pe nume Jerry care se poarta foarte dragut cu el de cand a fost adoptat de catre familia lui. Asta a facut si in dimineata aceea, Marcos deschise usa fierariei usor si il vede pe barbosul Jerry la tejghea curatand-o si asteptandu-si clientii. Jerry isi ridica privirea din pamant si il saluta calduros pe Marcos.
- A, buna dimineata, Marcos! Cum mai merge treaba? intreba el entuziasmat.
- Pai, ca deobicei... Baba Margareta ma tot bate la cap cu problemele ei, dar astazi planuiesc sa nu trec pe acasa prea curand. raspunse Marcos.
- Ai vreun plan? intreba fierarul curios.
- Da, chiar am. i-a spus baiatul fericit. In ghiozdan mi-am luat o carte buna si o sticla mare de apa. Planuiesc sa ma duc la copacul meu din padure si sa termin cartea.
Fierarul cel barbos puse carpa cu care a sters praful intr-un sertar si isi puse mainile pe tejghea.
- A, pai distractie placuta atunci, tinere Marcos! ii ura el in timp ce isi intampina niste clienti nou aparuti.
Marcos iesi din magazin. Merse el ce merse pana cand a vazut o taraba de la piata care vinde Fructul Cometa, ce creste exclusiv in Taramul Nimanui. Era atat de scump, 5 monede pe un fruct! Ce absurd i se parea. La locul lui din padure gaseste Fructe Cometa cu gramada. Ce zgarcenie! Marcos iesi intr-un final din piata aglomerata si ajunsese intr-un loc umbros in padure. In vreo 5 minute de mers prin luminis isi zari copacul. Se cocota in el cu atentie, se aseza pe o creanga groasa si isi puse ghiozdanul pe o alta creanga de langa. Din el isi scosese cartea. Inainte sa se apuce de citit, baiatul a cules un Fruct Cometa din copac si incepea sa molfaie la el. Dupa aceea, deschise cartea si se apuca de citit.
Dupa cateva ore de citit in copacul inalt, Marcos se hotaraste sa isi puna cartea inapoi in ghiozdan.
- Doamne, de ce trebuie sa patrulam padurea asa de dimineata? era glasul unui gardian al Taramului Nimanui, si sigur erau mai multi. Marcos nu putea fi prins hoinarind prin padure asa ca s-a cocotat si mai sus in copacul inalt, chiar pana la varf.
- Maestrul Yen spune ca privitorii au vazut un dragon zburand deasupra luminisului. Ah, abia astept sa jerpelesc creatura si sa ii iau solzii... Toti tarantocii le vor cumpara de la piata.
Marcos era surprins dar si speriat. Nu mai vazuse in viata lui un dragon, dar nici macar nu stia daca avea sa il vada. Cand se da mai in dreapta sa se ascunda mai bine de gardieni, simtii ceva la spate. Isi intoarse capul si vazu un ou. Un ou destul de mare, nu parea de pasare. Era clar. Era puiul dragonului de care ziceau gardienii. Baiatul a luat oul si si l-a pus in ghiozdan dupa care a asteptat pentru ca gardienii sa se indeparteze cat mai mult de el. Dupa vrei 10 minute de privit, Marcos s-a dat jos din copac usor si a inceput sa alerge spre fieraria lui Jerry. Odata ajuns acolo, se duse direct la barbosul fierar.
- Doamne Jerry! Marcos a spus entuziasmat. Pot sa merg cu tine pana in magazie sa iti arat ceva? Trebuie sa fie un loc mai retras.
Jerry se scarpina in cap confuz.
- A, pai bine, tinere... Sper sa fie un motiv intemeiat. Am clienti care asteapta! spuse Jerry pe un ton serios.
Cei doi se dusesera in magazie si Marcos inchise usa dupa ei. Dupa care, baiatul si-a pus ghiozdanul pe masa si il deschise. Din el a scos oul descoperit.
- O sa trec direct la subiect. Acesta este un ou de dragon?
Jerry se uita uimit la oul mare de pe masa dupa care scuase o carte dintr-un sertar. Era o carte prafuita si foarte veche dupa cum parea. O puse pe masa, fix langa ou si o deschise. Sufla o data in ea si un nor de praf zbura din carte, dupa care cauta in prin cuprins.
- Aha... aha... AHA! Aici...
Dupa aceea, Jerry da la pagina marcata in cuprins. Titlul acesteia este "Dragoni". Pe pagina urmatoare este o poza cu un ou care seamana perfect cu oul lui Marcos.
- Este clar un ou de dragon... spune Jerry usor uimit. Eu iti recomand sa nu spui nimanui altcuiva despre el daca nu vrei sa devina omleta, sau in cel mai rau caz sa devii tu omleta.
Jerry a pus cartea inapoi in sertar in timp ce Marcos isi pune oul inapoi in ghiozdan.
-A, si e pe cale sa eclozeze... spune Jerry in timp ce se indrepta spre iesire. Si in niciun caz sa spui cuiva despre acea carte.
Jerry reveni la clientii lui fara sa mai scoata o vorba, iar Marcos iesi din fierarie si se indrepta spre padure dinou, voiind sa mai analizeze locurile. Cetatenii Taramului Nimanui nu au voie sa se duca prea adanc in padure. Daca vor fi gasiti, vor fi si executati, dar Marcos avea un plan foarte bine pus la punct dupa parerea lui...
CITEȘTI
Hoinarul din Umbra
FantasyA fost odata un taram. Un taram al carui sfarsit nu il cunostea nimeni. Un taram in care magia cuprindea fiecare coltisor, cat de mic. Acest taram se numea Dimensiunea Omega. Omega, pe vremuri, a fost impartita in 5 alte teritorii, Pyrion, Aquorion...