Anna este o americancă exilată la Paris (fireşte că în pofida voinţei sale) pentru ultimul an de liceu. Totul e nou, necunoscut şi potenţial de neînţeles, inclusive şi mai ales limba, iar ea trebuie să-şi măsoare de două ori toate gesturile, toate cuvintele, confuză şi disperată să nu facă vreo gafă. Singură n-ar reuşi, dar, vorba colegei ei din vecini: „de aceea sunt prietenii pe lume”.
Cu grupul de noi prieteni, totul se schimbă radical. Şi mai ales cu St. Claire – hei, care fată ar rămâne insensibilă la o asemenea combinaţie de însuşiri „extra”: bine-făcut, frumos, inteligent, vorbăreţ şi cu un ucigător simţ al umorului? Cu o singură problemă: „St. Claire e deja luat”, are o iubită. Anna îşi repetă „suntem doar buni prieteni, suntem doar buni prieteni”, dar sentimentele, reciproce, devin de neînlăturat.
Ezitări, îndrăzneli, îndoieli, interpretări greşite, întâmplări vesele şi triste, reacţii-surpriză şi un îndelung amânat sărut – tot arsenalul seducţiei şi tot jocul dragostei, bine dozat şi excelent temporizat.
