Poeziile mele

Poezia 14

Oare erai tu, cea care o știam?
Era adevărat tot ce trăiam
Sau tot ce gândeam
Sau mai rău ce simțiam?

Da ma minteai și ce?
Mam obișnuit...
Cică toți spuneau ca ești dulce
Și eu ca o fraiera mam chinuit
(nu cred ca să înțeles ultimul vrers, asa ca îl explic. Ma refeream ca mam chinuit cu prietenia respectiva și nu a mers. Atât)

Aceași scuza iar și iar
Încep sa gândesc și eu mai clar
Ce sa întâmplat
Acum tu vei fi acuzat

Sentimentele mele sunt încurcate
Sunt împrăștiate peste tot prin inima mea
Da știu o sa dispari asa ca aștept sa fie aruncate
Va trebui sa ma ascund după perdea

Te iubeam era adevărat
Și acum trebuie menționat
Team mințit!!
Știam ca tu ești ispitit
Dar în momentul asta stau și plâng
Pt ca nu am fost a ta iar eu nu miam dat seama și acum aștept curând
Aștept să-mi spui ca voi fi numai a ta
Inima mea atunci nu merita
Dar când ai plecat mi sa rupt în doua
Și înăuntrul meu plouă
Ploua cu sânge
Cu sânge pătat de durere
Știu ca și a ta plânge
Dar a ta cerere numai o părere?
Iubitule dacă pot supune asa dacă ma lași
Știu ca tu aveai un avantaj
Iar eu dădeam de șantaj
Și tu, da tu știi ca ai fost un om care făcea pilotaj
Prin inimile noastre
Acum rănite
Team lovit peste tot cel mai tarea a durut la coaste
Sunt mânjite
Mânjite cu durerea și suferința unui om care a fost iubit
Acum e chinuit
Reținut de durerea de a se despărți de Iubirea ei
Asta e obicei
Un obicei murdar
E un personaj secundar?

------------------------------------------------
Hei știu ca am lipsit am avut o luna plina rău am avut probleme după cum se observă și în poezie și a fost și ziua mea de naștere am făcut 13 ani!!!!! Și Scuză-mă ca am lipsit atât o sa ocup mai mult de acum. PROMIT!!
Acum va rog spuneți-mi despre ce sa mai scriu mai dați-mi idei și mie va rog.
Va iubesc!!!!!!