minds🍁

Prolog.🍁

Era o dimineață rece de august. Ma pregăteam de o plimbare în aer liber și mă echipasem conform vremii.
Mi-am aruncat pe mine o pereche de pantaloni scurți nergi și un pulover roș,iar în picioare nelipsitele mele perechi de adidași uzati.
Era 5:31 când am ieșit pe poartă și m-am îndreptat spre padurea de la marginea casei mele. Era plăcut să practic acest obicei.
Ajunsa în pădure, m-am îndreptat spre nelipsita potecă care ducea la stejarul din deal, copac care a asistat de-a lungul timpului la diferite scene nervoase,doar ca azi, observ din depărtare, ca pe crengile ce eri îmi erau suport pentru fundul meu, azi sta un băiat necunoscut. Un băiat pe care nu-l văzusem niciodată.
A fost deajuns doar o singura privire sa știu că dragostea ce avea să nutreasca in inima mea, era doar pentru el.
M-am întors și am plecat acasă, gândindu-mă insistent la chipul său.
Au trecut săptămâni cu gândul doar la el, la băiatul anonim inimii mele.