Grim details

Prolog

     Era intuneric in jurul meu. Eram constienta de situatie, de lucrurile care mi s-au intamplat, insa parca timpul statea in loc regasindu-ma cu ochii inchisi; in bezna totala.

      Am simtit o durere in piept, ca si cand cineva ar fi apasat cu toata forta asupra mea. Iar in urmatoarele secunde m-am trezit, spre surprinderea mea, pe holurile intunecate ale scolii. Muzica nu se mai auzea ca ieri seara, insa era noapte iar eu inca eram imbracata in costumatia mea de la bal.

     In timp ce incercam sa-mi dau seama cum am ajuns aici, o persoana necunoscuta trecu ca un fulger pe langa mine, si se pierdu ca in ceata pe holurile scolii. Am procedat exact ca in noaptea aceea incepand sa alerg dupa acea persoana. Si intr-un final am ajuns la concluzia ca toate drumurile duc in acelasi loc; si adica acea camera intunecata cu o stea desenata in centru.

     Nu am sesizat cand am intrat inauntru, insa ajunsesem atat de aproape de acea persoana incat ii puteam vedea perfect trasaturile fetei. Am fost surprinsa si mai ales atat de confuza, cand am vazut ca acea persoana era.. Mark. Ce cauta aici? De ce alerga? De ce nu ma baga in seama?

     L-am vazut cum pasea incet prin intunericul din incapere, insa numai dupa cativa pasi a tresarit strigand un ”nuuu” plin de durere, si napustindu-se in graba catre centrul camerei. De abia atunci mi-am dat seama ca lucrul care i-a atras atentia era o persoana intinsa cu spatele, asezata fix in centrul stelei.

     A fugit ca un nebun pana aproape de corpul culcat pe podea, si s-a asezat in genunchi langa el murmurand in continuare un ”nu” de parca nu vroia sa fie adevarat. M-am apropiat cu pasi marunti de el, si i-am soptit numele sperand ca de data asta sa se incoarca. Dar nu s-a intors. Era atat de sfasiat de situatie incat presupun ca nu ma auzea.

     M-am asezat si eu la randul meu in genunchi langa el, si i-am pus o mana pe umar incercand sa-i atrag atentia. Fara reusita. Se holba in continuare la acea persoana, care statea lungita cu spatele la noi. Ii apuca usor mana, si scoase un suspin lung cand descoperi ca aceasta era plina de sange, iar venele erau taiate. Ce criminal ar fi putut face asa ceva?

     Se intinse mai apoi dupa ea, o apuca de umeri, ca mai apoi sa o stranga tare la pieptul sau dand drumul zecilor de lacrimi care nu-si mai aveau locul inauntrul sau. Plangea in adevaratul sens al cuvantului, si nu puteam sa-mi dau seama ce lucru putea sa-l afecteze pe Mark in asa fel. Dupa se dezlipi usor de aceea persoana, dar inca strangand-o la piept, ii dadu cu mana tremurand parul ei negru de pe fata. Nimic pe lumea asta nu m-ar fi surprins mai mult cand am vazut ca aceea persoana.. eram eu.

     De abia in acel moment am putut face legatura intre ce s-a intamplat in noaptea aceea si ce vedeam in acest moment. Insa un lucru nu puteam sa-l inteleg: eu de ce ma pot vedea pe mine.. moarta?

     Cred ca ar fi momentul sa ma  cert pe mine insami ca pana acum nu am crezut in fantome. Dar asta chiar ar fi cel mai rezonabil raspuns, ca eu sunt o fantoma? Poate sunt doare imaginile mortii, poate doar mintea imi joaca feste, poate spiritul meu s-a intors ca sa vada ce s-a intamplat dupa ce am murit, sau poate doar am ramas prinsa in aceasta lume trista si gri, nereusind sa ajung nici in rai din in iad. Dar de ce?

     Imediat am simtit o mana de gheata apasand pe umarul meu, iar cand m-am intors mi-a fost dat sa vad cel mai ingrozitor lucru. Chiar daca in fata mea se afla doar o silueta mare intunecata, toate temerile din lume, toata spaima care putea fi cuprinsa intr-o persoana, toti fiorii imaginabili si neimaginabili, toate.. s-au napustit asupra mea. Daca asta era moartea, macar aveam un strop de speranta ca nu voi ramane captiva pe lumea asta.

-Stiu ce-ti doresti copila. Te inteleg perfect. vocea lui rasuna in toata incaperea cu ecou ca si cand vijeliile si uraganele ar putea vorbi. Vrei ca toti acei nesabuiti sa vie pedepsiti, iar tu sa ajungi in imparatia Domnului. Nu se poate draga. continua luandu-mi toate sperantele pe care le mai aveam. Dar iti propun o oferta. Te pot ajuta sa te razbuni, iar lumea de dincolo nu-ti va fi nici raiul, nici iadul. Am ceva potrivit pentru tine. Accepti?

-Am alta alternativa? murmur fara prea multe sperante gandindu-ma clar ca viata mea minunata de pana acum nu o voi mai primi nicodata de acum incolo.

-Nu. vocea lui groasa se auzi din nou cu ecou, iar pe sub gluga mare si neagra imi puteam imagina acel zambet malefic si plin de ura.

-A-accept. murmur cu rasuflarea taiata, si mai dezamagita de mine decat am fost vreodata in viata mea. Tocmai am incheiat un pact cu diavolul. Nu poate iesi nimic bun din asta.

     Un vant rece veni spre mine din diferite colturi ale camerei, cuprinzandu-ma o raceala care imi dadea zeci de fiori; si, inainte sa pot parasi incaperea m-am mai uitat odata in urma, la chipul indurerat al lui Mark, si promitandu-i in gand ca o sa indrept lucrurile. Sau cel putin o sa ma razbun.