VIAȚA STRANIE A UNEI FETE

Mă urmarește cineva?!?

Bună! Sunt Sarah și în această seară am ieșit cu prietenii până în oraș.

Când mă întorceam acasă, eu am o alee unde nu sunt lumini, și sincer de cele mai multe ori când merg pe acolo îmi este foarte frică, în această seară a fost ceva diferit și foarte straniu... Am auzit niște pași în spatele meu care se auzeau din ce în ce mai aproape de mine. Când am vrut să mă uit în spate să văd dacă e cineva acolo nu am văzut nimic. Prima dată am crezut că erau niște glume proaste a unor golani din cartier. Peste câteva secunde bune aud niște voci care imi strigau numele... Eu mă gândeam în sinele meu ''Cine ești și de unde îmi știi numele????'', înfricoșată de cele auzite încep să merg mai repede, la un moment dat mă opresc din mers și mă uit prin jur și observ că nu se mai aude nimic, dar în schimb văd o siluetă de barbat care purta o glugă neagră. Speriată încep să alerg foarte repede, peste un timp de alergat mă împiedic de o piatră și cad jos și văd umbra că se apropie de mine. Mă uit în cealaltă direcție să văd dacă nu e cineva să mă ajute să mă ridic și să mă scape de acel bărbat care mă urmărea. Nu era nimeni. Când îmi întorc privirea spre umbră dispăruse. Mă ridic și o iau din nou la fugă.

Când ajung acasă, înfricoașată urc repede la mine în cameră. Mama când vede că nu salut sau nu dau de știre că am venit acasa se îgrijorează, așa că a venit după mine în cameră. Deschide ușa și mă întreabă:

-Bună, scumpo!

-Bună seara, mamă! Scuze că nu v-am salutat când am intrat în casă, doar că mi s-a întâmplat ceva și îmi este cam frică.

-Ce s-a întâmplat? Spune dragă, ai încredere.

-Bine. Deci, veneam spre casă, pe aleea aceea care nu are lumini și la un moment dat aud pași în spatele meu... - i-am povestit tot.

-Oooo!!! Scumpo, ești sigură de ceea ce ai auzit și de ceea ce ai văzut? Adică e noaptea și poate ți s-a părut. Dar în orice caz de mâine vine tatăl tău după tine să te ia.

-Crede-mă că știu ce mi s-a întâmplat. OK, cred că așa e cel mai bine.

-Bine, acum culcă-te că mâine ai școală. Noapte bună, draga mea! și mă sărută pe frunte.

-Noapte bună! Vă iubesc! Să îi transmiți tatei Noapte bună! din partea mea.

-Bine, draga mea.

Mama închide ușa de la cameră și merge să se culce. Eu din pat mă uit pe fereastră și văd aceași umbră care mă urmărea, se plimba prin fața casei mele și îmi face cu mâna, eu speriata îmi pun pătura pe cap și încerc să adorm.

Sper că v-a plăcut!!! Dacă vrei și următoarele capitole lăsați o steluță și așa voi știi că vă place.