Nu de nervi scriu acum
Ci de neputința adunata de pe drum
Folosesc hârtia și un pix
Ma simt ca într-un abis
Acel abis frumos, plin cu stele,dureros
Ceva-ul simțit altfel
Nedescris, nebănuit, dar mai mult ca simțit
Nu te uita in ei
In ochii mei
Nu vreau sa vezi durerea
De-aia evit sa te privesc
Pentru ca nu vreau sa clipesc
Vreau sa se blocheze timpul
Iar cu ochii noștri sa vedem răsăritul
