- Intra Fray! Imi tipa in ureche gardianul ce vede ca nu aveam de gand sa ma misc.
Isi da ochii peste cap si ma impinge destul de tare. Aproape m-am impiedicat in propriile picioare din cauza branciului pe care l-am primit.
Am vazut cum iese pe partea cealalta a gratiilor si incuie usa cu un lacat. Dupa ce si-a bagat randul de chei in buzunar, si-a ridicat privirea spre mine si a inceput sa rada. Era un ras amar.
- Sedere placuta Fray! Imi spune pe un ton badjocoritor.
S-a intors pe calcaie incepand sa mearga incet pe holul lung. Nu am de gand sa il las sa ma intimideze.
- Multumesc Phill! Incep sa tip pentru a ma auzi deoarece a ajuns destul de departe.
Mi-am vazut gardianul cum se opreste in urma cuvintelor mele. Isi scutura incet capul lasandu-i un chicot sa scape dupa care isi continua drumul.
1-1, Phill.
Am inceput sa ranjesc (,) ca o idioata. Macar asta va fi singura mea distractie de pe aici. Sa il enervez pe Phill ce s-a pricopsit cu mine. Avea sa ma conduca peste tot unde aveam nevoie sa merg in inchisoarea asta. Deci cred ca va putea sa doarma linistit pentru ca nu voi avea nevoie de nimic.
M-am asezat pe patul tare din incapere. Cum se presupune ca voi dormi eu pe asa ceva? E ca si cum ai sta pe podea. Bine, poate umpic mai moale.
Eu ma bucur ca nu m-au pus sa impart celula cu cineva. Nu am nevoie sa aud vaicareli in timp ce incerc sa dorm. Imi e mai bine singura. Mereu mi-a fost.
Mi-am pus mainile cub cap si am inceput sa privesc peretii. Atractia zilei.
Celula era destul de curata. Nici urma de mucegai pe pereti sau altceva. Erau complet albi, iar podeaua era curata ca lacrima. Un penitenciar care se respecta. Presupun ca se respecta si la capitolul mancare.
Am inceput sa ma uit intr-un punct anume venindu-mi in minte tot ce se intamplase in noaptea aceea blestemata. Nu imi vine sa cred ca am fost tradata intr-un asemenea hal. Si chiar de catre Mia. Prietena mea cea mai buna inca din copilarie. O consideram ca o sora si ea nu a facut nimic altceva decat sa profite de asta.
Javra stie sa joace destul de bine! La proces chiar a inceput sa boceasca. Bine inteles ca am pierdut inca din primele minute. Mai aveam si un avocat de doi bani ce habar nu am cum a terminat facultatea. Nu stia sa dea niciun argument, nimic! Habar nu avea ce trebuia sa faca. In fine, m-am obisnuit ca lumea sa ma dezamageasca.
Mi-a scapat o lacrima si un geamat indurerat. Cum voi putea eu sa imi traiesc urmatorii 15 ani aici? Mai mult ca sigur o sa mor inainte sa ies de aici.
Si totul pentru ca am vrut sa ajut acel tip si pe nenorocita de Mia. Eu imi faceam griji pentru ea si ea taia oameni.
Daca voi iesi vreo data de aici, am sa ma razbun! Nu stiu cum, dar am tot timpul sa ma gandesc.
Habar nu am cat e ceasul si as vrea sa stiu. E noapte? E zi? Mureau astia daca faceau si ei un geam?
Am tresarit cand am auzit sunetul unei voci cunoscute. Phill.
Imi intinse printre gratii un fel de pijama? Cred ca asta e "uniforma" de aici. Era complet alba.
- Imbraca-te mai repede Fray! Nu am toata ziua la dispozitie! Imi spune dandu-si ochii peste cap.
- De ce? Vrei sa ma inviti undeva? Il intreb pe un ton sarcastic si cu un ranjet sfidator pe buze.
Nu am facut altceva decat sa il fac sa rada. Omul asta e greu de intimidat.
CITEȘTI
Liberty Taken [H.S]
FanfictionRebekah Fray - o adolescenta de 17 ani careia i-a fost furata libertatea de catre ceea ce era considerata singura sa familie. - condamnata la 15 ani de inchisoare la cel mai sever penitenciar din Londra. ...