Capitolul 3 // Derek

960 65 3
                                    

Anaya POV

                     Imi deschid ochii si privesc in jur. Ma aflu asezata pe un pat intr-o camera plina de praf. Camera este slab luminata de o lampa veche,iar tapetul de pe pereti era distrus. Sunt invelita cu o patura veche si incerc sa ma ridic,dar coasta ma doare si renunt la idee. Inlatur patura de pe mine si ridic usor bluza pentru a dezveli rana,iar aceasta este pansata. Se aud niste pasi apasati,iar in camera intra un baiat imbracat in negru. Baiatu avea parul saten si ochii albastri. Era superb. Dar ce caut eu aici? Stai putin...femeile in pelerina,tata mi-a spus sa fug,a fost trasa o sageata in coasta mea si...ochii de ghiata.

-Cum te simti?

-M-ai bine. Multumesc,dar eu trebuie sa plec.

                    Ma ridic din pat si ma indrept spre usa,dar el se pozitioneaza in fata mea.

-Nu pleci nicaieri. Nu te-am salvat de la moarte pentru a muri acum.

-Asculta aici...

-Derek.

-Asculta aici Derek! Iti multumesc ca m-ai salvat,dar parintii mei sunt in pericol si nu te pot lasa sa-mi stai in cale.

                   El nu se da la o parte.

-Parintii tai sunt deja morti.

                     Corpul meu se incordeaza si fara sa ma gandesc,palma mea ii loveste obrazul drept cu putere,iar fata lui se intoarce spre partea stanga.

-Ai face bine sa taci,altfel te fac eu.

-Nu poti fugi de adevar. Sti prea bine ca parintii tai nu aveau nici o sansa in fata vrajitoarelor. Sunt morti.

-TACI! Cine esti tu sa spui asta?!

-Stiu pentru ca si eu am trecut prin asta!

                    Intre noi se lasa o liniste apasatoare. Creierul meu incearca sa proceseze cuvintele lui si ochii mei se maresc.

-Esti...

-Da. Sunt un hibrid. Sunt Derek Reed. Am fost in aceiasi situatie in care esti si tu. Aveam doar 14 ani cand s-a intamplat. Mama era varcolac si tata vampir. Afara ploia torential,iar eu eram cu parintii mei in sufragerie. Usa s-a deschis singura si credeam ca e vantul,dar era mai mult de atat. Vrajitoarele ne-au inconjurat,iar mama mi-a spus sa merg in camera. Asa am si facut,dar zgomotele care se auzeau de jos m-au determinat sa fug. Am sarit pe geam si am alergat in padure. Am asteptat cateva ore si m-am intors acasa. Totul era asa cum lasasem,cel putin asa credeam,dar cand am ajuns in sufragerie vrajitoarele plecasera,lasand in urma pe parintii mei intr-o balta de sange. Mama inca traia. Mi-a lasat lantisorul ei si mi-a spus sa plec de aici si sa nu ma mai intorc,fiindca ele se vor intoarce. Am ascultat-o si am fugit. Eram orfan. M-am stabilit aici si am supravietuit singur.

                  Am ramas blocata la povestea lui. Il priveam in ochi si imi era clar...daca i-a ucis pe parintii lui...atunci ai mei...

-Nu.

                      Lacrimile imi intepau ochii si atunci am cedat.

-Nu pot fi morti! NU POT!

                      L-am inpins de langa usa dorind sa ies,dar m-a prins de talie oprindu-ma. Ma zbateam in bratele lui,dorind sa ajung la nenorocita asta de usa,dar era mult mai puternic decat mine. Mi-a dat drumul,iar eu am cazut in genunchi pe podeaua rece. Lacrimile curgeau pe obrajii mei,iar el ma privea cu mila.

-Nu puteti fi morti. NUUU!

                        El se aseaza langa mine si ma priveste.

-Stiu cum e,Anaya,dar avem ocazia sa ne razbunam si putem face asta impreuna,dar va trebui sa ramai cu mine. Vrei sa ucidem vrajitoarele? Vrei sa ne razbunam?

                         Imi sterg lacrimile si aprob. Derek imi zambeste. In acest moment trebuie sa fiu tare. Trebuie sa ma ridic si sa duc aceasta misiune la capat.

Vreau.



____________________________________________________________________
  
                        Sper sa va placa. Astept pareri si stiu ca e mai scurt ca celelalte capitole,dar ma voi revansa in urmatoarele. Am schimbat actorul care il interpreteaza pe Derek el e acum Cody Christian. Aveti un gif cu el in capitolul 1.

Byeeeeeee!
                         

Bloody Love ( Vol. I,II,III,IV )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum