Sentiment...

2 1 0
                                    

    Ai fost vreodata atat de indragostit de o persoana incat numai gandindu-te la ea fiecare celula din corpul tau incepe sa tremure de emotie? Presupun ca da, si daca nu, timpul le rezolva pe toate.

   Eu, prietena mea Laura , dar si sora mea Ioana am trait acest "incredibil" lucru.

                                          Capitolul 1

             PRIMA PARTE

  A inceput in toamna din 2009. Intrasem in clasa a 8a ( si da eram prea mica pentru chestii d-astea si blablabla , dar hei stiti si voi cum sunt copiii din generatia mea). Aveam un baiat in clasa bai era atat de frumos incat si Afrodita s-ar fi indragostit de el. Era inalt, cu parul tuns scurt putin cret, ochii negrii si chestii d-astea. Imi placea de el din clasa a 2a mie si altor fete. Asa ca renuntasem la ideea ca intre noi doi ar fii ceva de cativa ani.

   Dar intr-o zi de februarie s-a intamplat minunea. M-a bagat in seama pe mess si de atunci am inceput sa vorbim despre una despre alta.

     O luna mai tarziu pe 8 martie Laura i-a invitat pe el si pe Viorel la mine acasa. Viorel era super indragostit de prietena mea Laura si ma rog inca mai e.  Era atat de indragostit de ea incat daca ei ii se face pofta de Mcpuisor ar fi fost in stare sa ii aduca un restaurant McDonald's in fata blocului si sa ii faca pe clovnii aia ciudati sa cante "Te iubesc din corason".

     In fine... au venit toti la mine si am inceput sa radem, sa glumim chestii. La un moment dat m-am dus in bucatarie sa beau apa. Iar in spatele meu i-am simtit parfumul;acel parfum care si acum il foloseste si ma hipnotizeaza. Ne-am apropiat din ce in ce mai mult si ne-am sarutat . A fost atat de...de magic ca si cum ingerii au coborat din cer sa ne aplaude sau ceva.

     Pana in mai totul era perfect.  Ne vedeam zilnic in fata blocului si faceam chestii dragute. Era lumea mea mica si roz.  Dar se apropia banchetul si nu ne mai vedeam, la scoala ma ignora. Oribil.  Pana cand nu am mai vorbit deloc. Eu incercam el nimic. Am terminat scoala si a venit vara. O vara plina de seriale despre vietiile perfecte ale unor oameni perfecti.

      Toamna intrasem la liceu. Ne curgeau asa putin balele dupa baietii de clasa a 12a. Deja nu ma mai interesa persoana fostului meu coleg. Trecusem mai departe. Cel putin asa credeam...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 17, 2014 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Sentiment...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum