Morometii
De Marin Preda
Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera,romanul este unitar,deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr-o perioada de criza,in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial (deceniile lV-Vl).Sunt inregistrate transformarile vietii rurale ,ale modalitatilor si ale institutiilor,de-a lungul unui sfert de secol ,si se impune o tipologie noua in proza romaneasca
Primul roman scris de Marin Preda ,Morometii,este alcatuit din doua volume,publicate la doisprezece ani distanta in 1955 volumul l ,iar in 1967 volumul al ll-lea.Desi infatiseaza epoca dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial ,utilizand tehnici narative diferite,cele doua volume alcatuiesc un ansamblu unitar ,deoarece reconstituie imaginea satului romanesc de-a lungul unui sfert de secol .
Titlul Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului ,insa evolutia si criza unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii ,Silistea-Gumesti,sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii
Perspectiva naratorului obiectiv se completeaza prin aceea a reflectorilor(Ilie Moromete in primul volum ,si Niculae in cel de-al doilea)
Personajul principal al romanului este si cel mai important personaj al literaturii lui Marin Preda ,Ilie Moromete reprezinta un tip de taran aparte in literatura romana ,un spirit reflexiv ,contemplativ,inteligent,ironic,din acest motiv fiind numit de critica literara,,taran filozof".Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadeld pamantului ,de vreme si de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva.
Mai multe conflicte vor destrama familia lui Moromete si vor marca evolutia personajului ,mai intai ,dezacordul cu cei trei fii ai sai din prima casatorie Nila ,Achim si Paraschiv izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea ,apoi conflictul pentru pogonul Catrinei,sotia sa,care aduce ruptura definitiva in volumul ll ,ura pe care i-o poarta sora lui,Guica ,pentru ca s-a recasatorit ,spulberindu-i astfel sperantele de a avea o batranete asigurata,ura pe care le-o poarta transmite fiilor celor mari.
Un alt conflict ,secundar,este acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic ,Niculae,fiind acuzat de dorinta fiului de a studia
In volumul al doilea ,acest conflict trece pe primul plan pentru ca tatal si fiul reprezinta doua modalitati diferite.
Ilie Moromete eate un om respectat in sat.Are prieteni ,pe Cocosila si Dumitru lui Nae ,pentru care opinia lui conteaza este abonat la ziar.Diacutiile despre politica ,in poiana lui Iocan ,nu incep decat in prezenta lui ,pentru ca el este cel care citeste ziarele si interpreteaza evenimentele.
In concluzie Morometii este un roman al deruralizarii satului .Criza ordinii sociale se reflecta in criza valorilor morale,in criza unei familii,in criza comunicarii ,,Din romanul unui destin ,Morimetii devine romanul unei celectivitati (satul) si al unei civilizatii sanctionate de istorie
IONA
DE MARIN SORESCU
Iona (1968)a fost publicata in revista Luceafarul ,fiind inclusa ulterior in trilogia cu titlul simbolic Setea muntelui de sare
Titlul piesei este singuratatea ,framantarea omului in efortul de aflare a sinelui,ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata.Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului ,raportul dimtre libertate si necesitate sau incomunicarea sociala ,ca sursa a singuratatii.
Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona ,prorocul revoltat,care se intoarce la calea sa dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit.Insa pescarul Iona din textul lui Marin Sorescu nu are un destin asemanator.Teatrul modern valorifica si reinterpreteaza miturile
Piesa este alcatuita din patru tablouri ,fiecare dintre acestea prezinta alt context in care se afla personajul
In tabloul l ,,scena e impartita in doua" jumatate reprezinta o gura imensa de peste
Iona sta in gura pestelui ,nepasator.E intors cu spatele spre intunecaciunea din fundul gurii pestelui urias.In acest moment,Iona ignora pur si simplu pericolul.Micul acvariu aflat langa Iona ,pe care il ignora este o reprezentare si totodata un avertisment despre inconstienta cu care se comporta omul in fata iminentei produceri unei situatii-limita.Lumea pestilor nu este acvariu,in fond o inchisoare ,dar ei ,,dau veseli din coada",parand a se fi adaptat pe deplin la situatia anormala in care se afla.
Este ceea ce va face si Iona ,odata inghitit de ,,gura imensa de peste" pe care ,,nepasator" o ignoraae atata vreme..Gestul sau disperat din finalul primului tablou ,cand incearca sa opreasca falcile ,,care se inclesteaza scartaind groaznic" ,vine prea tarziu ,iar strigatul zadarnic ,,Ajutooor! este o confirmare.
In tabloul ll ,odata ajuns prizonier in burta pestelui ,el va incerca sa se adapteze,sa-si demonstreze siesi ca e liber sa faca ceea ce doreste
Chiat va incerca sa prinda in navod pestii care-i cad in ,,celula".Doar ac es ta este rostul unui pescar!
In tabloul lll,,mica moara de vant" aflata in burta pestelui ll si de care Iona se simte ,,atras ca de un vartej "constituie si ea un avertisment simbolic .Eroul ,,se va ferii tot timpul sa nu nimereasca intre dintii ei de lemn",dar nu va face singurul gest cu adevarat normal intr-o astfel de situatie :sa o inlature din cale.La fel facuse de fapt tot timpul pana acum:refuzase sa-si constientizeze situatia,incercand doar sa se adapteze.
Tabloul Vl reprezinta,,o gura de grota ,spartura ultimului peste spintecat de Iona.La inceput ,scena e pustie .Liniste,,Barba lui Iona" care rasare la gura grotei ,este un indice de timp a trecut o viata de cand omul incearca zadarnic sa gaseasca solutia
Iona este asadar ,omul prins fara voia lui intr-o capcana din care incearca pur si simplu sa scape.Dar constientizarea propriei conditii si drept urmare,gandul ca trebuie sa gaseasca o solutie de salvare nu vin de la sine.Ideea cautarii se insinueaza mult mai tarziu in mintea lui.Primele sale actiuni sunt mai degraba rolul unor impulsuri de moment decat niste acte relationale:prins in capcana ,el doar se zbate sa scape.
Gestul de a-si spinteca burta nui trebuie asadar inteles ca o sinucidere,dr vreme ce nici o actiune din text nu se manifestase in planul realitatii ,ci tot simbolic omul a gasit calea ,iar aceasta se afla in sune.Mitul labirintului si metafora luminii din final (,,Razbim noi cumva la lumina") sustin semnificatia simbolica a piesei.
Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul,gesturile,actiunile simbolice,indicatiile autorului),dar modul de expunere este exclusiv monologul.
In concluzie o innoire radicala in teatrul romanesc.Renuntarea la concretul iatoric,situarea in atemporal,deschidefea spre arhetipal si de aici ,spre genul-uman ,rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate,sunt tot atatea trasatuti alea teatrului modern.Sensul ultim al textului este ideea ca singura cale de a-ati proiecta viitorul este constientizarea trecutului
Luceafărul de Mihai Emineacu
Poemul Luceafărul a apărut in anul 1883,in Almanahul Societății Academice Social-Literare Romania Jună din Viena ,apoi fiind reprodus in revista Convorbiri Literare
Compozitoare romantica se realizează prin opoziția planurilor cosmic si terestru si a doua ipostaze ale cunoasterii geniul ai omul comun. Simetrie compozitionala se realizează in cele patru părți ale poemului astfel cele doua planuri intERFEREAZA in prima si ultima parte ,de cand partea a doua reflecta doar planul terestru (iubirea dintre Cătălin si Cătălina ) ,iar partea a treia consacrata planului cosmic (călătoria lui Hyperion la Demiueg ,ruga si răspunsul )
Încipitul poemului se afla sub semnul basmului .Timpul este mitic ,,A fost o data ca niciodata "
Primele șapte strofe constituie Uvertura poemului,partea intai fiind o splendida poveste de iubire .Atmosfera este in concordanta cu mitologia romana ,iar imaginarul poetic e de factura romantica .Iubirea se naște lent din stare de contemplatie si de visare ,in cadru nocturn realizat prin motive romantice ,Luceafărul,marea,castelul,fereastra,oglinda
