Citind „De vorbă cu Emma", trăiești propria ta poveste de viață. O carte care te provoacă să găsești calea spre sufletul tău și te cheamă într-o lume în care liniștea, nebunia și iubirea adevărată sunt un tot întreg. Fie că ești femeie și îndrăzneșt...
Mai bine să fim fericiţi decât mândri, nu-i aşa? Să ne consumăm fericirea în doze mari, dar nu mai mari decât fericirea celui pe care-l iubim.
Aşa, vom putea să oferim chiar şi atunci când cineva nu va mai putea oferi la fel. Sau invers, să primim din dragostea celuilalt atunci când nu vom fi în stare să împărţim. Suntem diferiți în dragoste, ea însă nu poate fi diferită în faţa a ceea ce simţim cu adevărat. Când nu mai simțim, părăsim locul unde am fost iubiți odată. Într-o dimineață târzie, ea va pleca și el o va lăsa să plece.
Ea a plecat.Şi-a dat toate sentimentele la amanet şi a rămas cu convingerea că poate găsi o lume mai bună. Şi-ar fi dorit şi altceva, să vadă într-o seară frumoasă cum el îi bate la uşă şi din repeziciunea unor cuvinte încropite pe drum, ar fi înţeles un mesaj: „întoarce-te". S-ar fi aruncat în braţele lui, ar fi strigat de fericire unei lumi care niciodată nu i-a înţeles strigătul. El însă a înţeles mai mult. Dacă ar fi uitat cuvintele, ar fi iubit tăcerea braţelor lui, ştiind că el va fi în stare să descopere secretele unui suflet atât de scump. Plăcut e să te trezești dimineața și să îți zâmbească. Dar și mai plăcut e să te trezești dimineața și să ai cui să-i zâmbești. Şi dacă zâmbetul s-a oprit undeva între două dimineţi, e pentru că revenirea unor gânduri bune era aproape. Ea nu a plecat ca să nu mai revină. Ea a plecat, crezând că el o va întoarce.
El a lăsat-o. Dintre toate dovezile pe care i le putea arăta, a ales să nu arate nimic. Iubind-o la nebunie, găsind în ea atât de multe sensuri ale fericirii lui, nimic nu putea fi mai simplu decât să uite. E-adevărat, bărbaţii uneori gândesc cu frânturi de emoţii şi se lasă conduși de frica unei eventuale repetări. Dar poate anume pentru asta oamenii se leagă atât de mult de dragoste. El a înţeles că între oameni şi dragoste nu se află doar o replică bună de agăţat, că după asta e nevoie de sute şi mii de alte replici. Şi dovezi. Cifre? Dar dacă iubirea nu mai însemna el, ci însemna noi, dacă dovezile nu mai erau o întrebare, ci un răspuns, cum să descifrezi iubirea în cifre şi nu în stări sincere. El nu a lăsat-o pentru că nu o iubea. El a lăsat-o crezând că ea va veni.
Lăsăm ceva din noi înainte să părăsim un loc. Rămânem acolo, chiar dacă am plecat. Și sunt lucruri în noi pe care le putem regăsi doar întorcându-ne. Ne întoarcem și ne regăsim. Dar contează ca atunci când căutăm împăcarea cu trecutul să nu lăsăm în prezent ceva din noi, ceva ce vom căuta apoi la fel de mult. Lăsăm ceva din noi înainte să părăsim un loc. Unele locuri însă nu ar trebui părăsite niciodată, pentru că ele îţi reaprind dragostea.
Lucrurile frumoase nu se gândesc, ele se întâmplă.Fericirea adevărată nu se gândește, ea se vede. Dragostea sinceră nu se gândește, ea se simte. Suntem proști în dragoste pentru că gândim prea mult, gândim prea multă fericire, gândim prea multă dragoste. Nu părăsim pentru că aşa trebuie, ci pentru că în momente de nelinişte şi singurătate, omul este făcut să vadă cealaltă parte a întregului. Atunci e bine să gândeşti că a părăsi înseamnă şi a te pierde.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
