Am fost provocată de AndreeaAmalia5 să scriu ceva despre crush-ul meu. Cum nu am un crush momentan o să scriu niște cuvinte despre toți cei pe care i-am avut până acum, sau... aproape despre toți.☺
Această mică povestioară se va numi:
Te-am văzut...
Te-am văzut când eram mică în acel loc în care mergeam amândoi. Ți-am scris un bilet și mi-ai răspuns la el cu un altul. Ochi albaștri și părul blond. Așa arăta prima mea dragoste... Ne-am atins, ne-am privit lung, dar nu ne vorbeam. Eu eram timidă iar tu nesigur. Eram doi copii care nu știau ce vor, eu nici acum nu știu. Am recitit acel bilet acum câteva zile, după atâția ani. Ceea ce atunci era adevăr, azi, s-a transformat în minciună. L-am rupt ca să nu-l mai pot citit vreodată, dar din păcate nici n-o să-l pot uita. Am simțit ceva atunci, dar nu a fost să fie. Niciodată nu va fi.
Te-am văzut din nou, dar tu nu m-ai observat. Nu aveai ochi pentru mine, nimeni nu avea.
Am crescut și te-am văzut apoi într-un loc diferit. Nu știam cine ești, nu te-am recunoscut și nu-mi puteam da seama de ce. Mă priveai pe furiș fără ca eu să-mi dau seama și apoi, când am plecat mi-ai scris. Am vorbit, iar tu erai așa de fericit! Voiai să fiu a ta, dar eu, eu nu știam cine ești. Apoi mi-am dat seama. Nu te-am recunoscut pentru că nu erai tu. Totul s-a terminat chiar înainte de a începe și a fost mai bine așa.
Te-am văzut din nou. Același tu, dar un loc diferit. Eram o echipă minunată! Atunci în sfârșit m-ai observat și vai ce bine era! Ne priveam lung și nu ne păsa de ce zicea lumea. Noi eram în lumea noastră și mi-ar fi plăcut să fim mereu în ea. Am vorbit mult și chiar am crezut că se va întâmpla. Niciodată n-am fost mai sigură! Și nici n-o să mai fiu. Am greșit amarnic atunci, dar chiar și așa, aș mai face asta de un infinit de ori! Doar să mă mai privești cum mă priveai atunci, doar să te ating din nou și să te învăț jocuri copilărești, doar... să mai fim din nou o echipă... Însă n-a fost să fie. Niciodată nu va fi.
Te-am văzut apoi peste tot. Erai pretutindeni oriunde mă uitam! Te vedeam pe stradă, în vitrine, în brețele altor fete... Erai mereu acolo ca să-mi amintești că istoria nu se repetă și că tu ai plecat pentru totdeauna.
Cel mai recent te-am văzut acum câteva zile, dar... te văd și în fiecare zi! Nu e ciudat? Deși ai plecat mă simt de parcă nici n-ai fost vreodată. Simt că mi-am imaginat totul și că mai am o șansă, dar eu... eu n-am avut niciodată vreo șansă.
Continui să te văd în fiecare lucru. În fiecare persoană, în fiecare gest al meu pe care știu că îl făceam în preajma ta. Te văd și știu că îmi e dor, dor nebun după o fantasmă de la care cer și vreau iubire cu disperare. Te strig noaptea în somn și te visez. Mă bântui anonimule, mă înspăimânți cu abandonul tău. Abandon de iubire. Lasă-mă te rog, cu mine însămi să mă iubesc așa cum aș fi vrut să mă iubești tu! Lasă-mă să nu mai vreau iubire și te rog să dispari! Pleacă cu adevărat și nu mai lăsa fantoma ta să mă bântuie! Nu mai vreau iubire! Mă auzi?! Nu mai vreau iubirea ta, a mea îmi e deajuns! În schimb, vreau fericire. Fericirea mea pe care mi-o ofer necondiționat așa cum tu n-ai fost în stare! Nu te mai vreau! Mă auzi? Te gonesc din minte, din suflet și din tot ce-i al meu! Te gonesc din mine!
...
Te văd dar ești departe. Oare mă înșală privirea? Oare până și ochii mei au început să țină cu tine? O să-i scot dacă continuă să te mai vadă! Poate așa o să vezi ce mi-ai făcut, chiar dacă știu că nici măcar nu-ți pasă! Nu... fericirea noastră e mereu mai presus decât a altora. Fericirea lor nici măcar nu contează pentru noi. Ei, nu contează.
Te văd cum te îndepărtezi. M-ai auzit în sfârșit? Tu... chiar vrei să pleci? Cu totul? Mai văd puțin din tine, atât de puțin. Nu... te rog nu mă asculta! Răul tău mă ținea în viață! Îmi plăcea când plângeam din cauza ta și mă răneam! Îmi plăcea când te vedeam fericit fără mine! Iubeam să văd cum îmi făceai rău cu zâmbetul pe buze! Te rog nu pleca! Eu...
Te-am văzut cum ai întors privirea spre mine. Voiai să vezi cât de rău am ajuns. Nu mi-ai zâmbit și nici nu păreai supărat. Erai gol. Mi-ai întors spatele încet și ai făcut și ultimi pași spre infinit. Eu... o să continui să te văd.
Sfârșit
Uh, asta a fost. Vreau să mulțumesc pentru această provocare. Nu credeam că mă va afecta să o accept, dar am retrăit niște momente și în ciuda a ceea ce pare, că mă doare, mulțumesc.
Provoc la rândul meu pe:
Diana_13_13
two-girls-one-pen
StephenieWard666
_Crazy_Angel_0123
_starrrr_
Mila532
Jasmine_Brown7
