Îmi dezbracă pomii toamna,
Fără sa-i pese măcar
Că și păsările-o iau goana
Să plece peste hotar.
supărată este oare,
De-nnegrește blândul cer?
Cu atâta nepăsare
Ne lasa parfum de ger.
La-nceput ne păcălește
Umple vii, umple livezi
Apoi totul ruginește
Peste tot doar ploaie vezi.
