My life

2

Prima zi
-Elena, trezește te!
Mi am deschis cu greu ochii, dar vocea mamei m a făcut sa relizez ca e dimineață.M am ridicat din pat si fara sa mi dau seama ce zi este m am îndreptat spre baie.
Dintr o data aud usa camerei mele deschizându se, era mama.
-Elena, o sa întârzi.
F

uck, o sa întârzi in prima mea zi de liceu.
Am început sa caut prin dulap si lundu mi niste blugi negri si o bluza simpla m am îndreptat spre liceu.
Pe drum emoțiile deveneau  din ce in ce mai puternice.Ideea de un nou început ma speria cumplit.
Peste câteva minute am ajuns in fata unui liceu ce părea nesfârșit.In curte erau sute de copii, unii erau in grupuri altii se plimbau dezorientați căutându-si viitorii colegi. Pe langa școală se aflau cei de a 10 a, a 11 a si a 12 a care examinau fiecare boboc în parte  făcându-si câte o idee despre fiecare. Inima imi bătea din ce in ce mai tare cu cat ma apropiam de locul unde se aflau colegii mei.
-Ea e Elena?
-Nu ești, cred ca da.
Auzind-mi numele m-am întors si mi-am văzut noii colegi uitându-se la mine.
Eram prea emoționata pentru a voribi cu cineva, dar o fata mi-a atras atenția.Era cea mai comunicativa dintre noi, dar tonul vocii ii dadea de gol emoția pe care o ascundea cu greu.De prima data iti puteai da seama ca e o fata copilărosa, poate hainele colorate o dadeau de gol sau ghiozdanul cu diferite desene.
-Buna Elena, sunt Beatrice.
-Hei!
Beatrice a fost prima prietena pe care mi am făcut-o, fata cu zâmbetul pe  buze non stop.

De aici totul începe. Totul va lua întorsături diferite si nimic nu va mai fi ceea ce pare.