Cu pumnii stransi bat tare intr-o masa de lemn,
Imi vars nervii intr-un pahar de vin gol.
Te chem si ma tem
Ca-mi va raspunde acelasi ecou.
Ma pierde timpul pe aceleasi strazi pustii
Cu copaci, draci, oameni morti si vii.
Si il pierd si eu citind scrisori...
Niste foi pline cu pasta neagra
Ce alta data imi provocau fiori
Azi?....azi nu mai simt nimic
Ma simt ca un ibric la foc mic
Cu apa rece ce se-ncalzeste anevoie
Ca m-am pierdut
Ca biletul de tren al lui goe
Cand clepsidra timpului va varsa ultima secunda
Peste alte ore si minute trecute in zadar
Varsa si tu lacrimi intr-o punga
Sau intr-un pahar...
Sau in plicul scrisorii care n-a putut sa ajunga.