ecou

685 83 8
                                    

Cu pumnii stransi bat tare intr-o masa de lemn,

Imi vars nervii intr-un pahar de vin gol.

Te chem si ma tem

Ca-mi va raspunde acelasi ecou.

Ma pierde timpul pe aceleasi strazi pustii

Cu copaci, draci, oameni morti si vii.

Si il pierd si eu citind scrisori...

Niste foi pline cu pasta neagra

Ce alta data imi provocau fiori

Azi?....azi nu mai simt nimic

Ma simt ca un ibric la foc mic

Cu apa rece ce se-ncalzeste anevoie

Ca m-am pierdut

Ca biletul de tren al lui goe

Cand clepsidra timpului va varsa ultima secunda

Peste alte ore si minute trecute in zadar

Varsa si tu lacrimi intr-o punga

Sau intr-un pahar...

Sau in plicul scrisorii care n-a putut sa ajunga.

ecouUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum