O şansă de scăpare

13 3 1
                                    

Încă eram pe jos după bătaia cruntă pe care o primisem de la "soțul" meu.Cum am ajuns în situația asta?Ei bine ,scumpii mei părinți m-au vândut lui alpha Aiden şi m-au obligat să mă căsătoresc cu el... De fiecare dată când mă împotrivesc asupra gândurilor lui perverse primesc bătaie şi nu scap niciodată...Ce aveam mai scump pe lume.....am pierdut-o din cauza nemernicului.De multe ori am vrut să imi iau viața, dar ceva mă oprea mereu;o voce masculină, puternică, ce mă facea să lupt cu viața, iar când cele mai negre gânduri mă acaparau, acea voce mă scoatea la suprafață şi îmi alina suferința si durerile.În haită sunt considerată o curvă şi toţi mă dispreţuiesc...dar nimeni nu ştie adevărata poveste. Nu am prieteni, mama lui Aiden e singura care mai are milă faţă de mine.
Suspinele spărgeau liniştea camerei, iar lacrimile îmi curgeau râuri pe obrajii vineți.Brațele şi burta mă dureau, iar rana deschisă de la arcada ochiului încă sângera.Îl urăsc!Îmi urăsc părinții pentru că m-au condamnat la iadul de pe pământ.

Am uitat să mă prezint.Eu sunt Isabella aka Bella , am 19 ani şi sunt vârcolac.Sunt înaltă, cu un corp cu forme bine definite -sau cel puţin aşa arătam- şatenă , dar mai mult brunetă ,iar ochii -sunt cam ciudați, adica, unul este căprui iar celalalt albastru.

M-am ridicat pentru a-mi curăța rana şi pentru a o pansa.Intru în baie şi iau din micul dulăpior trusa de prim-ajutor. Scot apa oxigenată şi câteva tampoane de bandaj.Le umezesc şi le presez peste rană, durerea urcând la cote maxime.Uşa se deschide şi pe ea apare Aiden.Înghit în sec, iar involuntar, încep să tremur de frică.Se apropie de mine şi se pune în genunchi.Îmi ia tifonul din mână şi începe să îmi cureţe rana.Închid ochii, strângu-i cu putere. Mai tamponează pe rană câteva minute apoi se depărtează de mine , eu deschizând ochii cu frică.Mă uit în jur, dar el nu mai e.Cobor în bucătărie pentru a-mi lua ceva de mâncare.Îmi pun pe farfurie nişte paste şi merg în living unde dau drumul la un film.Aiden era la antrenamentele cu haita.Eu nu aveam voie să ies din casă decât seara atunci când nu mă vede nimeni.19:30.Mă fac mai comodă pe canapea şi încep să fiu atentă la filmul ce deja începuse.

După două ore în care am plâns ,deoarece filmul se terminase frumos, m-am dus să fac un dus şi să mă schimb.Mi-am luat un trening iar părul l-am prins în coada.Ies în curte şi încep să alerg în jurul pădurii.După vreo trei ture în formă umană mă transform în lupul meu alb cu lăbuţe negre.Mai fac încă vreo trei ture de pădure, apoi mă îndrept spre lac unde mă pun pe stânca lupului pentru a privi luna.Simțeam cum Aiden încearcă să deschidă link-ul, dar nu putea deoarece aveam barierele mintale puse. Deschid link-ul cu Kira, deoarece nu am mai vorbit de mult...şi nici nu m-am mai transformat de mult.De ce? Pentru că Aiden mi-a interzis să mă mai transform.Ştiam că e riscant.Dar puteam să îmi pierd lupul şi esenţa de vârcolac.Nu aveam de gând să permit acest lucru.

"Kira!Kira mă auzi?"
"Da Bella...răspunde aceasta slăbită"
"Eşti bine?întreb îngrijorată"
"Nu Bella.Nu mai suport chinul ăsta!"
"Rezistă Kira!Vom scăpa încurând din acest iad!" spun şi închid link-ul.Mai stau vreo oră , apoi plec spre casă cu paşi rapizi.Mă transform înapoi în om şi intru în casă alergând spre camera mea.Imediat după mine apare Aiden foarte nervos.
-Unde ai fost?întreabă nervos.
-Am fost să alerg!Ai ceva împotrivă?întreb cât se poate de sigură pe mine.Nu am fost niciodată asa, cel puțin nu de când m-am măritat cu el, dar simțeam că azi e ziua.
-Te-ai transformat?
-Aham!zic cât se poate de nepăsătoare.În mod normal acum mă rugam să nu mă mai bată ,dar eram foarte nervoasă şi nu puteam lăsa frica să stea în calea evadării mele.
-Nu ai voie să te transformi!Ti-am interzis!țipă la mine.Ochii lui deja erau roşi, semn că Derek deja prelua conducerea.
-Nu ai nici un drept să îmi dai ordine!după ce spun aceste cuvinte simt cum palma lui face contact cu obrazul meu.Mă dau înapoi câţiva paşi din cauza loviturii primite, dar mă împiedic de rucsac si cad pe spate.Aiden se apropie rapid de mine şi mă prinde de gât ridicându-mă de la sol şi primind lovituri în burtă ca într-um sac de box.
-Ba am!În primul rând sunt şoțul tău , iar în al doilea rând sunt alpha...
-Nu eşti nici soțul meu şi nici alpha-ul meu!Şi niciodată nu vei fii!zic şi cu toata puterea mea îl lovesc între picioare, acesta căzând la podea de durere.Îmi reglez repede respirația imi iau repede telefonul şi rucsacul cu câteva haine şi o iau la fugă.Trebuie să scap.Alerg către granița de Vest.Când mă apropii nu era nimeni, semn ce arăta că în momentul de făță eram vânată.Un lup încearcă să mă doboare , dar mă feresc.Îi aud urletul de mânie.Inima îmi bubuia în piept.Îl auzeam!Era furios.Foarte furios.Măresc viteza pentru a putea sări peste prăpastia ce delimita teritoriul "nostru" în spatele meu aflându-se vreo 6-7 lupi.Îmi fac având exact în momentul în care lupul negru cu ochi roşii încearcă să mă însface.Credeam că o să reusesc.Şi chiar asa era, dar nemernicul mă atinsese cu ghiara facându-mi o rană adâncă pe picior.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 28, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Fugara:Între două iubiriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum