PERSPECTIVA ARIANEI
Tot ce am auzit apoi au fost pasii din ce in ce mai departe ai individului. Cand usa descuiata de noi s-a trantit brutal de perete am deschis usa dulapului. Sandra a iesit prima, urmata de mine. Roscata tremura asa ca i-am strans mana transpirata intr-a mea. Am inceput sa urc cu pasi marunti scarile spre usa. Cand s-a ivit din intuneric am apasat pe clanta, incuiat!
PERSPECTIVA SANDREI
M-a cuprins panica cand am vazut ca am ramas blocate acolo. -Acesta ne este sfarsitul! am suspinat. -Vezi in buzunarul de la pantaloni. raspunse Ariana sec. Am bagat mana si........era agrafa. Dar cine a pus-o acolo? Acum chiar nu asta conteaza. I-am dat-o satenei simpatice care a deschis usa. La receptie era un intuneric cumva mai putin dens. I-am dat drumul la mana Arianei, trebuia sa par la fel de curajoasa cum parea ea. -Ar trebui sa le spunem si celorlalti! spun eu cu un aer ferm si brav. Pe Ariana a bufnit-o rasul. Radea exact ca EL , lucru care m-a facut sa tresar usor. Am inceput sa am incredere in ea, sper sa nu ma dezamageasca. Am urcat scarile spre camera noastra si am ajuns la coridorul cu incaperile la capatul caruia era o fereastra. Raluca privea nostalgica pe fereastra deschisa. Ne-am apropiat incetisor de ea. PERSPECTIVA ARIANEI
Mi-am frecat usor mainile, inca aveam sange pe ele. Yuk! In schimb era o dovada ca ceea ce urma sa scriem era real. Raluca s-a intors, era draguta in lumina lunii. Purta un tricou negru mulat care ii avantaja corpul. Privirea ei goala incerca sa descopere mai multe din mine. Ha! Dupa privirea sa debusolata cred ca era genul care ghicea in privire cati copii o sa ai, ce shaorma ai mancat la pranz. In fine. Am zambit prietenos si am deschis gura se incep conversatia.
PERSPECTIVA RALUCAI
-Credeam ca sunt singura care nu se simte tocmai comod aici. -De fapt as prefera sa purtam aceasta discutie la mine in camera. spuse Ariana. Mi se parea genul acela de prietena pe care mi-l doresc. O nebuna, isteata... Le-am urmat spre camera lor in care am intrat alaturi de Sandra, roscata prietenoasa si destul de fricoasa. Ariana a ramas pe hol. Arata infricosator in lumina aceea si atunci... i-am vazut sangele de pe maini. A plecat misterios. Nu stiam unde se duce. Dupa aceea Sandra a incuiat usa.
PERSPECTIVA ARIANEI
Am plecat spre dormitorul baietilor. Nu ma interesa ce fac, daca dorm sau nu, pur si simplu am dat buzna in camera lor. Nu dormeau, doar ce altceva sa faci la 02:00 noaptea? Le-am spus doar sa vina dupa mine si am plecat. Tarziu s-au desteptat si s-au plecat. Am batut o data la usa camerei mele,de doua ori, nimic. Am intrebat "Primiti cu colindul ?" si in sfarsit din bunavointa fetelor am intrat in camera. -NU suntem cazati intr-un hotel ci in ascunzatoarea unui criminal!
PERSPECTIVA LUI MIHAI
Doar eu auzeam sirene de politie? Dupa cum se uitau ceilalti unul la altul nu. M-am ridicat... si Cristi la fel. Fetele erau speriate. Am plecat cu totii spre receptie. Politia cauta persoane la parter. Am coborat noi si eu am vorbit cu politia. -Am localizat un criminal periculos in aceasta padure si am decis ca ar fi mai bine sa ramaneti aici pana cand il prindem , a spus politistul Inainte sa spunem ceva am ramas singuri. Cristi a incuiat usa de la intrare, iar fetele au inchis toate ferestrele.
SCRIETI IN COMENTARII DACA MAI VRETI SA CONTINUI CARTEA SAU DOAR VOTATI
DACA AVETI IDEI SCRIETI-MI IN PRIVAT
FACEBOOK: Ariana Anto
CITEȘTI
Curaj feminin
ActionAriana merge in excursie intr-o padure "blestemata" alaturi de alte 4 persoane.