Ce sa am cu primavara,
ca mi-a pornit pe crengi, mugurii, in galop,
de-au inceput sa plesneasca,
sa se deschida, sa-mi infloreasca?
Si ce daca-mi picura strop cu strop,
pe pleoape si irisi, cu fluturi,
imi rastoarna petale, in palma,
imi lipeste pe fata, candide surasuri
ma ameteste in iarba
si m-arunca in cerul cu lacrimi de aur?
Ea face ce face,
ce stie mai bine sa faca, de veacuri,
dar eu nu ma supar,
sa vreau, n-o pot alunga si pace,
e doar o copila, abia implinita,
ce inca se joaca, ascunsa prin cranguri,
cu vantul imi umfla perdeaua,
imi spulbera scrisul pe frunze de visin,
imi piteste-ntre vorbe, saruturi...