Prietenii mei, iubirile mele...

1.Necunoscutul cu ochii albastrii

Ies in curtea liceului, ma pun pe banca pe care stau deobicei cu mica gasca , imi scot o tigare si astept sa vina Sarah. atatea ore ...un chin. Si cam asta facem in fiecare pauza iesim , stam la barfe, la o tigara si ne intoarcem la ore si asteptam sa se termine orele ca apoi sa putem sa ne mai relaxam si noi.

Sarah: iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii NU O SA ITI VINA SA CREZI CE AM AUZIT

In gandul meu, cand Sarah vine in fuga si tipa ca ultima tampita sigur s-a intamplat ceva, nu grav, o veste buna. Imi dau ochii peste cap si astept sa imi spuna noutatile. 

Sarah: Luna viitoare, excursie la munte. Vi nu-i asa?

Eu: Si faci in halul asta doar pentru o excursie. Te rog. Te credeam mai ... mai cu capul pe umeri :)) phh..

Sarah: Da o sa fie baieti :3 O sa fie asa de furmos, vin de la toate clasele, gasim noi ceva.

Eu: Si cu Alex cum ramane?

Sarah: Ahh...pei nu ne-am mai vazut de mult, adica tin la el da ...nu prea stiu ce sa zic. Stii ceva?! Mi-ai stricat toata dispozitia cu Alex al tau, visam si eu frumos.

Eu: Al meu? Never:))) Al tau vrei sa zici

Sarah: Cum zici tu. Pei mergem sa iti gasim tie pe cineva. 

Eu: Whatever...mergem sa ne distram mai bine zis.

Sarah: Dadadadada. O sa fie suuuuper.....

Si o las pe Sarah sa vorbeasca singura , in timp ce ea deja isi facea planuri ce haine sa isi ia si toate prostiile de pe lume, eu mi-am pus castile in urechi. Bineinteles ca a observat la un moment dat Sarah ca vorbea singura , mi-a dat una in cap apoi am plecat amandoua la ore. 

AFTER MORE.....5 HOURS 

Ieii...libertate, destinatie-> Nirvana, Centru Vechi. Avantajul de a avea liceul langa Centru Vechi.

Mihaela: Unde mergi?

Eu: Acasa, unde pot merge.

Mihaela:Minti, te duci in Nirvana sa bei iar. 

Eu: Eh ce pot sa fac , spune-mi tu.

Plec nepasandu-mi ce zic ceilalti in spatele meu si ma asez in locul in care stau cu fetele si comand o narghilea si o bere. Dupa 5 minute apare si Didi cu Ana si Sarah. Radeau si radeau cum fac nebunele mele ca de fiecare data pana ne dau afara , cam asa eram si eu inainte, da cheful meu de viata mi s-a luat deocamdata.

Didi: Tu ce mai ai ma?

Eu: Ce sa am, nu am nimic

Didi: Te cunosc prea bine. Zi.

Eu: Nu ma simt bine atat tot.

Sarah: Crecaaa. De cateva saptamani esti asa si nu esti pe ciclu de cateva saptamani asa ca nu ai scuza trebuie sa ne zici la un moment dat.

Eu: Poate o sa va spun, ma rog nu e chiar asa grav, doar ca nu am eu dispozitia necesara. 

Dupa ce imi beau berea, in timp ce o las pe Ana cu Didi sa se imbete si Sarah sa se sarute cu un strain ca de fiecare data cand bea, imi iau geanta si plec fara sa zic nimic. Merg in statie la 104 si ma asez pe banca langa mine se aseaza un baiat cu ochii albastrii. Intelesesem ca era mister-ul de la noi din liceu, da  nu m-am bagat in seama cu el, stiam doar ca e foarte destept. Ma urc in 104, observ ca urca si el. 

Ajung in pantelimon, cobor din 104 si iar observ ca si el coboara. Mi se pare mie sau ma urmareste?! Mai merg si vad daca chiar sunt paranoica. Ajung in fata scarii mele si vad ca el merge la celalalt bloc. O wow...stam pe aceasi strada. E bine de stiut. Intru in casa fara sa salut , intru in camera , inchid usa si intru in gandurile mele scriiind in jurnal.