Scrisoarea de adio lăsată de Jonghyun din celebra trupă SHINee.
Sunt distrus pe dinăuntru. Depresia care mă mânca încetul cu încetul, m-a devorat complet și nu am putut să biruiesc în fața acesteia.
M-am urât pe mine. Am încercat să păstrez amintirile importante și am țipat la mine să mă stăpânesc, dar nu a venit niciun răspuns.
Dacă nu pot să respir liber, e mai bine să mă opresc.
M-am întrebat cine poate avea grijă de mine.
Doar eu pot.
Am fost singur.
Este ușor să spui că vei pune sfârșit acestor lucruri.
Dar este greu să faci asta.
Am trăit tot acest timp din cauza acestei dificultăți.
Ei spuneau că am vrut să fug departe.
Este adevărat. Am vrut să fug.
De mine.
De tine.
Am întrebat cine era. Eram eu. Și eram eu. Eram eu, din nou.
Am întrebat de ce continuam să-mi pierd amintirile. Mi-au spus că este din cauza personalității mele. Înțeleg. A fost doar din vina mea.
Am vrut ca cineva să observe, dar nimeni nu a observat. Nimeni nu m-a întâlnit, așa că ei nu știau că exist.
Am întrebat de ce trăiesc oamenii. Oamenii doar trăiesc. Doar aşa. Trăiesc.
Dacă aș fi întrebat de ce oamenii mor, cred că îmi spuneau pentru că sunt obosiți.
Am suferit și am fost îngrijorat. Nu am reușit niciodată să învăț cum să-mi transform durerea în fericire.
Durerea este doar durere.
Mi-au spus să nu fiu așa.
De ce? Nici măcar nu pot să sfârșesc lucrurile cum doresc eu?
Mi-au spus să-mi dau seama ce mă rănea.
Știam foarte bine ce era. Sufeream din cauza mea. A fost în totalitate vina mea și asta pentru că sunt rău.
Doctore, asta ai vrut să auzi?
Nu, nu am făcut nimic greșit.
Când doctorul a dat vina pe personalitatea mea, mi-am zis în gând că este foarte ușor să fii doctor.
Este uimitor cât de mult m-a rănit. Oamenii care suferă și mai tare, tot trăiesc mai bine. Persoane mai slabe decât mine, tot trăiesc mai bine. Se pare că nu. Dintre toți cei care trăiesc pe acest pământ, nu este nimeni care suferă mai tare decât mine și nimeni mai slab decât mine.
Dar mi-au spus că trebuie să trăiesc.
Am întrebat de multe ori de ce, dar nu este pentru mine. Este pentru tine.
Am vrut să fie pentru mine.
Nu spune lucruri care nu au niciun sens.
Să-mi dau seama de ce sufăr? Ți-am spus de ce. De ce eram rănit. Nu este în regulă să fiu atât de rănit din această cauză? Trebuie să am un motiv mai dramatic? Trebuie să am o poveste mai convingătoare?
Ți-am spus de ce. Nu erai atent? Ceea ce nu pot învinge nu se sfârșește în cicatrici.
Nu eram potrivit să dau piept cu lumea.
Viața mea nu a fost menită pentru a fi cunoscută de către ceilalți.
Au spus că din cauza aceasta am suferit și mai tare. Pentru că am dat piept cu lumea, pentru că am fost cunoscut de lume. De ce am ales asta? Este amuzant.
E un miracol că am rezistat până acum.
Ce pot să spun mai mult decât atât? Doar spune-mi că am muncit din greu.
Că am făcut bine până acum.
Chiar dacă nu poți zâmbi când îți iei la revedere de la mine, te rog să nu dai vina pe mine.
Am dat totul.
Chiar am muncit din greu.
Rămas bun!
8 aprilie 1990ー18 decembrie 2017
