Te caut mereu și oriunde,
Te caut, te rog nu te mai ascunde!
Te caut in picurii calzi de ploaie si îmi imaginez ca mângâierea lor e trimisa de tine.
Te caut printre frunzele reci
Căzute pe poteci,
Crezand ca tu, o stea din infinit,
Te-ai pierdut căutându-ma pe mine,
O frunza, un fir de praf, nimic.
Te caut in florile viitorului sa văd, dacă nu cumva, le-ai împrumutat din parfumul tău.
Te caut in șoapte de vânt,
In al razelor cant,
Te caut in dans de lumini
Și in parfum de crini.
Te caut in gustul dulce-amărui al verii.
Îți caut privirea in nopțile târzii
Si-mi place sa cred ca odata ne vom întâlni.
Și nu va fi nevoie de cuvinte,
Doar vom privi înainte
Și vom ști.
Vom ști totul și in același timp nimic
Și împreuna vom descoperi
Tainele inimii
Care bate in doua suflete,
In doua cugete,
In doua sclipiri
Care se vor uni
Și nu vor fi doar artificii,
Ci cerul va fi plin de indicii
Ce vor dezlega misterul,
Dar noua nu ne va pasa,
Pentru ca atunci vom fi cucerit eterul
Prin simpla privire,
Prin simplul cuvânt,
Prin simpla despărțire de tot,
Căci noi ne suntem universul.
Dar e atât de greu sa citești in stele când telescopul s-a spart din cauza lacrimilor ce au încercat sa zboare.
