Atracţie sângeroasă

Capitolul 5 - Baby Drago

... La puţin timp după ce-l muşcă pe băiat Deea adoarme şi revine la forma ei iniţială.

Considerând că nu trebuie să mai piardă timpu prin acel templu satanic Raven o cară pe Deea pân la tulpina unui copac măreţ.

Colosul de lemn dăinuia liniştit pe o câmpie netedă la doar caţiva metri de mare. Frunzele lui rozali ce dansau nestingherite sub actiunea brizei îmbietoare emanau un parfum relaxant, cu o aromă de ne descris.

Raven se holba atent la Deea, încă nu-i venea să creadă că această fecioară blândă şi inofensivă ... era cea de-atunci

-Uhhhh?, Raven tresări atunci când Deea a lui începu să deschidă timid ochi

-Bună dimineaţa, îngeraş adormit, zise Raven fericit aplecându-se să-i sărute fruntea feti ce abea se dezmeticise

-Raven!, tresări Deea şi în următoarea clipă îşi încrucişă mâinile după gâtul acestuia, aplicândui un lung, sau mai bine zis un foarte lung sărut de revedere.

-Raven ... , zise fata zambind larg

-Şi eu mă bucur să te revăd, reveni Raven sărutând-o scurt pe buze. Şti... dacă mă gândesc mai bine ... mă bucur umpic mai mult, spuse el încheind replica cu un sărut fierbinte de două ori mai lung decât precedentul. În sfârşit după câteva minute bune cei doi amorezi se opriră pentru a mai lua o gură de aer. Deea se ghemuise în dreapta lui Raven ce stătea sprijinit de copac.

-Raven, spune-mi te rog ... , zise ea mângâindu-i pieptul. Cum ai scăpat de acel succubus şi de amicul ei? ... şi mai mult, mmmm, cei cu lookul asta nou? zise ea veselă în timp ce-şi îmbăta simţurile cu parfumul lui Raven

-Adică nu-ţi amineşti? reveni Raven adâncindu-şi năsucul în părul fetei. Tu ai omorât-o pe Yasmi ...

La auzul acestor vorbe Deea încremeneşte .... ea? Să fi făcut ea aşa ceva?

-Raven eu ... nu ştiu ... te-am văzut cu ea ... şi apoi ... şi apoi..., zise Deea izbucnind într-un plâns nebunesc încleştându-şi mâinile pe jacheta lui Raven. Şi apoi nu ştiu ce am făcut! ... nu-mi amintesc nimic, totuşi ştiu sigur că am făcut ceva... eu, eu nu ştiu ... nu ştiu ... RAVEN! zise ea dezlănţuindu-se într-un urlet, dar în clipa următoare Raven o opri sărutând-o călduros şi trăgând-o la pieptu lui într-o îmbrăţişare nebunească

-Linişteşte-te, sunt lângă tine, îi şopti Raven pe un ton tandru alipindu-şi fruntea de a Deei, în timp ce cu mâna dreaptă îi mângâia încet părul mătăsos. Uite, hai să-ţi povestesc ..., continuă Raven sărutândui fruntea, în timp ce Deea îşi incrucişă picioarele în jurul taliei lui. Fata dăte optimistă din cap şi se făcu ghemotoc în braţele băiatului.

În următoarele câteva minute, sau mai bine zis în următoarele câteva zeci de minute Raven îi povesti cu lux de amănunte tot ce se-ntâmplase din momentul despărţiri şi până-n momentul revederi. El îi povesteşte desăre cuvintele colorate adresate Yasminei atunci când şi-a dat seama că era o impostoare ... lucru ce-o facu pe fată să râdă în hohote. Îi mai povesteşte despre lupta cu Spike şi despre ura turbată cel curpinsese în acel moment, despre noile lui haine... pe care nici măcar el nu ştie cum le căpătase, şi cel mai important, despre noile lui abilităţi învăţate într-un mod miraculos chiar de la Spike.

-Mmmm, îl întrerupsă Deea.

-Huh?

-Hihi, cred că tocmai am descoperit abilitatea lui Habinny, chicoti Deea ştrengăreşte