capitolul 2

20 2 0
                                    

Salutare prieteni! Am revenit cu un nou capitol pentru voi.
.... Din câte țin eu minte am rămas la familia mea în punctul în care am sunat la interfon.....
Cum am spus și înainte am sunat la interfon și am auzit-o pe mama spunândui tatei că eu (Alexandru) nu mai am ce căuta în casa lor
Am ieșit în fața blocului și plângeam. Tata a auzit când am coborât scările și a coborât după mine.
El mi-a spus că să vin sus în casă să vorbim dar eu i-am spus că nu merg că nu sunt bine venit acolo (nici nu mă mira asta,.. Nu erau părinți mei), totuși am cedat și m-am dus în casă cu tata. Da...asta nu a fost o idee bună. Mama a început să strige la mine, partea cea mai rea era că și fratele meu (Toni) a auzit toată cearta. Am ieșit afară din casă...din cauză că nu voiam să se mai certe din cauza mea.
M-am dus la ceea mai bună prietenă a mea (Mimi) și am fost în parcul nostru preferat și i-am povestit tot. Ea ma î mbrãcișat și îmi spunea că v-a fi bine, că va trece și acest moment. În acel moment am întrebat-o dacă vrea să fie prietena mea. Ea mi-a spus că da (dar nu a fost un da la care vă așteptați: a fost un da sarcastic), sincer..asta nu mi-o păsat. Ne-am dus la târnavã să ne scãldăm. Da..apa era super
Păi...vă spun câte ceva și data viitoare! Vă pup
Ne auzim cu un alt capitol sper că la fel de sincer și bun!

jurnalul unui PuștiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum