Nu vorbi cu ea

1

„La naiba, iar o sa intarzii!" 

Nu e de parca era prima data pentru Noah, sau a doua, sau a treia oara. Profesorii de la precedenta lui scoala stiau deja ca, daca ora incepea la opt fix, Noah avea sa vina la opt si jumatate. Nu are probleme cu trezitul, ci, asa cum ar spune maica-sa, e in faza aia a adolescentei cand freza conteaza mai mult decat notele din carnet. 

Si... Da, asa cum deja se asteptase, pierduse autobuzul. Avea de alergat trei kilometrii pana la scoala. Nu ii venea sa creada cat de mult il ajutasera cei doi ani de fotbal american facuti in ultimii ani, era timpul sa puna in practica ceea ce domnul antrenor Berlin il invatase. 

*

  —  Presupun ca obiceiurile vechi nu dispar atat de repede, nu-i asa, domnule Rose? il ironizeaza profesoara de biologie ce are o grava problema cu punctualitatea. 

Noah doar a inghitit in sec, respirand greu. In cincisprezece minute fara oprire a reusit sa ajunga la liceu. S-a asezat in spatele clasei, in banca de langa geam, in spatele unei fete cu parul mov, probabil vopsit asa de ceva vreme, obsevandu-se usor culoarea naturala intorcandu-se la radacini. Avea o geaca din denim cu cel putin trei numere peste al ei, cel mai probabil barbateasca, mana stanga ii era dusa spre ureche, in timp ce cu dreapta desena ceva pe coperta caietului. Cateva soapte melodice se auzeau din directia ei: asculta muzica, destept truc pentru o ascunzatoare. 

Noah se apleca putin mai in fata, incercand sa distinga ce asculta fata:

„ There was a time

 When I was brokenhearted

Love wasn't much of a friend of mine " 

„Aerosmith" gandi Noah, „ gusturi destul de interesante". 

In mod normal s-ar fi bagat deja cu ea in seama, insa, pentru un motiv anume a simtit ca ea nu i-ar raspunde la avansuri. Era ceva ce lui ii placea sa numeasca „instinct masculin in cazul puicutelor". Practic, putea detecta cand o tipa avea deja un gagiu. Mai mult decat orice, Noah nu suporta sa se amestece printre alti tipi. Daca trebuia sa isi ia o „puicuta", trebuia sa fie ori pura, ori deja trecuta peste fostul ei. Spre uimirea lui, ora a trecut repede, iar tipa cu par mov din fata lui s-a tinut de desenat in tot timpul acesta. Absolut nimeni nu a bagat-o in seama, nici macar disperata de punctualitate ce ii facuse observatie. 

  — Inainte sa sune acea prostie de clopotel, incepe disperata de biologie, as vrea sa rog pe unul dintre voi sa ii arate scoala lui Noah. 

Evident, nimeni nu s-a oferit voluntar, deja nu il mai surprindea pe Noah. Disperata de biologie a aratat spre directia fetei cu par mov din fata lui, urmand sa spuna:

  — Marie, de ce nu esti tu draguta si te oferi? 

„Deci, Marie, huh? Asta o sa fie uso... Stai, de ce nu te ridici tu?" 

 O blonda ce statea fix in banca din fata, s-a ridicat, facandu-i semn din cap lui Noah sa o urmeze. 

„ Fir-ai a naibii sa fii, movino!"

A urmat o plimbare plictisitoare printre holuri, urmate de comentarii aleatorii ale majoretei Marie, care aparent are probleme in relatie cu iubitul ei al carui nume nu il retinuse pentru ca era prea plictisit de nenumaratele detalii ce le turuia pe langa asta. Se sunase iar de ora, insa turul nu se terminase. O vazuse iar pe movina cum se indrepta spre urmatoarea clasa. A realizat ca urmatoarea ora nu o au impreuna. E posibil sa faca doar biologia impreuna, ceea ce ar fi considerata o pierdere din partea lui, dar in acelasi timp si o provocare. Si cum au biologie doar de trei ori pe saptamana, are pe saptamana trei ore la dispozitie in incinta scolii sa se poata da bine pe langa ea. Atatea calcule complicate de facut, si totul doar pentru o fata cu par mov, al carei vopsea pare sa ii distruga parul ce vrea sa se reconstruiasca. 

„Merita o incercare la o descoperire." erau cuvintele lui de imbarbatare.