My Life, Our Race

La universitate

Aud alarma de la telefon. E ora 7 dimineata și azi, 31 august, mă duc cu Lina la shopping. Mâine e prima zi de facultate si abia aștept. Chiar vreau sa îmi reânnoiesc garderoba, totuși dacă ma duc într-un loc nou trebuie sa arăt bine.

Îmi iau haine, lenjerie și mă duc să fac un duș, apoi iau micul dejun cu părinții mei.

-Cum te simți, draga mea?
-Bine mamă, de ce întrebi?

-Cred ca ești emoționată pentru prima zi de facultate de mâine.
-Nu prea. Bine, eu plec Lina ma așteaptă.
Ies și mă urc in mașina mea, un BMW X6 alb. In 10 minute ajung la casa Linei, care din fericire este chiar in drumul nostru spre Mall.

-Salut!!! Ce faci? Spune ea si îmi dă o îmbrățișare strânsă.
-Bine! De când nu ne-am văzut. Abia așteptam această zi!
-Si eu! Deci mergem?

-Da, urcă!

In 15 minute ajungem la Mall. Intrăm într-un magazin de haine. Ne luăm câte o pereche de pantaloni si câteva pulovere pentru timpul rece, mai luăm și câteva accesorii pentru zilele cu petreceri si cosmetică. Ieșim din Mall. (Apropo, eu și Lina locuim in Oxford, un oraș nu departe de Londra cu părinții noștri :) ) Azi e 1 septembrie și azi e prima zi la facultate. Ma bucur mult de mine si Lina. Ambele vom merge la cea mai buna facultate din Londra, ea la actorie iar eu la muzică. Ambele am studiat din greu pentru a primi bursă.
În următoarea zi la 7 dimineața m-am trezit si mi-am făcut rutina de dimineața și mi-am luat o pereche de blugi skiny albaștri întunecați și un pulover roz pal cu paiete aurii si am ieșit din casă. M-am întâlnit cu Lina care era îmbrăcată aproape ca si mine numai ca avea un pulover violet cu panda din cauză că afară e deja toamna si e răcoare. In 2 ore de mers cu masina am ajuns la campus. Acolo erau o grămadă de oameni, iar in 5 minute o doamna drăguță cu par scurt și roșcat a ieșit sa facă un anunț. Mi-am dat seama ca era dn.Directoare. A ținut un discurs luuuung de 30 de minute. Când directoarea a plecat oamenii au început sa se împrăștie. Lina mi-a atras atenția.
-Hei, Alison!

-Ce? Ce mai e?

-Băieții ăia cinci de acolo nu sunt cei care au participat la The X Factor?

-Cred ca sunt ei. De ce?
-Pur și simplu. Sa mergem sa ne vedem camerele.
-Bine, să mergem! Eu stau in 826. Tu in ce camera stai?

-In 824. Aproape de tine. Apoi ea face o față trista că nu stăm împreună in cameră.
-Sa mergem prima la tine. Să vedem cu cine stai, apoi ne aducem și celelalte bagaje din mașină.
-Bine, insa săptămâna asta ma duci cu masina ta. A mea v-a fi adusa duminica de tatăl meu.

-Ok!

Intrând in cameră nu era nimeni in afară de un băiat care se apropie de Lina si spune:
-Bună! Tu trebuie sa fii Lina, colega mea de cameră.?
-Da, răspunde ea uimită ,iar gurile noastre formează un "O" perfect.

-Eu sunt Liam Payne. Va las singure să mai vorbiți, și cu cuvintele astea iese din cameră.

Camera este mare și spațioasă. In fiecare camera este cate o baie cu cabină de duș. In cameră sunt doua paturi in fiecare colț, câte un dulap destul de mare, câte o noptieră și un covor pufos de culoare bej. Pereții sunt de o culoare alba, cu draperii de o culoare violet inchis. Lina își lasă gentuța din mâna cu lucruri mai importante și ieșim din cameră.

-Să mergem la tine, spune ea cu o față ca și cum nu înțelege nimic.

Intram in camera mea cu numărul 826 și când intrăm in cameră rămânem cu gurile căscate la ceea ce vedem. Toți cei cinci băieți printre care si Liam. Unul dintre ei stă întins pe pat. Probabil el este colegul meu de cameră. Bănuielile îmi sunt confirmate când se apropie de mine si cu ochii lui verzi si frumoși mă ațintește si îmi spune:

-Tu ești Alison? Dau din cap in semn de da. Eu sunt Harry Styles. Ei sunt: Niall Horan și arată spre un băiat blond cu ochi albastri, Louis Tomlinson, un băiat brunet cu ochi albastri , Zayn Malik, un băiat drăguț cu ochi căprui si par negru si cred ca deja il știți pe Liam. Dau afirmativ din cap si el spune:
-Dacă vreți mai târziu vă arătăm împrejurările. Fara sa mai pot spune ceva Lina îmi sare in față si le spune băieților:
-Bine. La ce oră?
-La 11 e bine?

-Da. Băieții ies din camera dar noi ne uitam una la alta cu gurile deschise crezând că visăm.
Singurul lucru ce diferențiază camera mea de a Linei este ca in camera mea, sau mai bine a mea si a lui Harry e ca perdelele sunt albastre închis și covorul alb. Exact culorile mele preferate. Ce coincidență.

Poate la început povestea mea v-a semăna cu colegi de camera deoarece de acolo ma inspir însă apoi totul v-a fi diferit.