Dureros dar necesar..

54 1 0
                                    

Au trecut cateva zile de atunci...ne-am vazut constant,am cunoscut-o pe mama ei si ironia sortii a facut sa gasesc un afis care anunta ca se vinde un apartament in acel cartier,relativ aproape de parcul acela...am notat numarul ca poate imi va fii de folos.
          Era dimineata ultimei zile la Brasov si telefonul suna la ora 09:00,cine sa fie decat minunata Georgia:
G:Neata somnorosule !
R:Ceee? Cat e ceasu?
G:E 09,de ce?
R:Pai....astazi ma intorc acasa,in Ploiesti...
     Vrei sa ne vedem,sa ne luam la revedere?
G:Da..(zise ea cu o voce trista..)
     Ne-am intalnit in fața garii,de unde am mers la mall-ul de langa si am stat,am hotarat sa tinem legatura si am apoi m-a condus pe peron...
     Trenul venise iar eu am luat-o in brate si i-am promis ca ma voi intoarce iar ea...ma pupat pe obraz si m-a strans tare in brate....
     M-am urcat in tren si o priveam cum îi curgea o lacrima pe obraz...mi s-a rupt sufletul dar aveam sa ma intorc cat de curand posibil...

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 30, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Antidotul MeuUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum