Pe patul meu stătea un Jungkook transpirat, doar în pantaloni care atunci când mă vede doar în prosop zâmbește pervers. Se ridică din pat și vine spre mine. Se oprește în fața mea, analizându-mă. Á:-Scuze, mi-am uitat hainele! Jk:-Scuze pentru ce? Pentru că îmi bucuri privirea? spune și-mi cuprinde talia cu mâinile. Mă dau în spate până intru iar în baie. Á:-Te rog să-mi dai niște haine. Jk:-Și dacă nu vreau? Á:-Te-am rugat frumos! Jk:-Of, mbine, spune și scoate din dulat câteva haine. Vine spre mine cu hainele și mi le dă. Închid ușa dar pune piciorul și intră peste mine în baie. Își lipește repde buzele de ale mele și își pune mâna pe fundul meu strângând tare. Văzând că nu-i răspund la sărut îmi mușcă buza de jos. Trage de prosop ca să-l dea jos dar nu reusește. Îl împing și mă lipesc de peretele rece din baie. Á:-Te rog să ieși, spun aprope țipând. Jk:-De ce? Nu-ți place? Á:-Nu, ți-am spus că nu mai vreau să te văd niciodată. Își dă ochii peste cap și iese din baie trântind ușa cu putere. Á:-Nu ți-a cumpărat mă-ta ușă! Am încuiat ușa la baie și m-am schimbat.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Mi-am luat un hanorac negru, larg peste și am ieșit din cameră. Simțeam nevoia de puțin aer curat. Voiam să-mi fac ordine în gânduri, să fiu singură. Cobor scările și merg spre bucătărie să-mi iau un pahar de apă. Jk:-Unde crezi că pleci? Á:-Ce te interesează? Jk:-Uite că mă interesează. Acum spune-mi unde pleci! Á:-și dacă nu vreau să-ți spun? Jk:-Atunci nu pleci! Á:-Ha, ce amuzant, asta s-o crezi tu. Jk:-Vrei să vezi că nu pleci nicăieri până nu îmi spui? Á:-Pff, nu zău, și ce o să-mi faci? O să mă închizi în camera mea ca pe un copil de 10 ani? Jk:-Mă provoci? Á:-Lasă-mă în pace! spun și încerc să trec pe lângă el. Jk:-Nu pleci, ți-am spus că nu pleci dacă nu îmi spui! Á:-Acum nu am voie să fac nimic fără voia bonei mele? Jk:-Nu, ești responsabilitatea mea! Á:-Adică pentru tine sunt ca un obiect de care trebuie să ai grijă pentru că te-a pus mama? Dacă nu trebuia să fii bona mea...ce făceai, mă lăsai să plec? spun eu foarte serioasă. Jk:-Nu. Á:-Și ce motiv aveai atunci? Jk:-Nu te las să pleci singură din casă, ți se poate întâmpla orice, ești o fată destul de frumoasă, orice băiat s-ar da la tine! Á:-Și dacã s-ar da la mine, ce? Nu are nimeni voie să mă atingă? Te crezi și mama acum? Numai ea îmi poate interzice cu cine să nu mă văd! Dacă ar fi fost aici mă lăsa să plec unde vreau. Jk:-Poate ea te-ar fi lăsat dar eu nu te las, și facă mai comentezi mult o să te pedepsesc! Á:-Acum mă și pedepsești? spun eu râzând, și ia spune-mi tu mie, dragă mea bona, ce pedeapsă ai putea să-mi dai tu mie având în vedere că ești doar cu un an mai mare ca mine? Jk:-Chiar nu vrei să afli, așa că mai bine fi cuminte! Plec nervoasă în camera mea și mă arunc în pat, începând să plâng. De ce plâng din cauza lui? De ce îmi interzice el mie să nu ies din casă? De ce trebuie să-i spun tot timpul când plec undeva, unde mă duc? În momentul ăsta doar mama putea să mă înțeleagă. Mi-e atât de dor de ea......
Sper că v-a plăcut!❤❤❤ *scuze pentru greșelile gramaticale*
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
